Acasă » 2012 » iunie

Arhiva Lunii: iunie 2012

*pentru inscrierea la cursurile de turism organizate de Crrt Iasi completati formularele de mai sus

Galerie foto

dscn0257 dscn0258 dscn0261 dscn0262

NEWSLETTER

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru, introdu adresa ta de email mai jos. Vei primi un email de confirmare!

Festivalul naţional al păstrăvului

Între 14-16 august 2012, de Sfânta Maria, are loc Festivalul Naţional al Păstrăvului unde puteți asista la concursuri de pescuit păstrăv, lipan şi lostriţă, peşti din ce în ce mai rari și demonstraţii de plutărit.

Festivalul este deja cunoscut national dar și internaţional, datorită sătenilor și primarului Tomoioagă din Ciocăneşti, fiind singurul festival al păstrăvului din Europa, unde din ce în ce mai mulți turiști dar și pescari vin anual în număr aşa de mare, că depășesc sătenii.

Conform obiceiului, la intrarea in sat turiștii sint intimpinati cu piine si sare, iar flăcăii satului traversează localitatea călare. În timpul festivalului sunt organizate concursul de pescuit, un concurs de gătit, altul pentru cea mai frumoasa gradina cu flori sau cea mai frumoasa gospodarie si cel mai frumos port popular, dar si un concurs de snoave si glume pescaresti. Pe linga acestea, programul include o degustare de vin si gratar la marginea padurii, plimbare cu pluta pe râul Bistrița, foc în aer liber seara, cu muzica si dans.

Sursa: http://www.traditionalromanesc.ro/eveniment/evenimente/eveniment/festivalul-pastravului-15-august-2012_655.html

Iaşul turistic de odinioară……

Fiindcă nu mai este mult şi se apropie sezonul estival, iar agenţiile turistice se întrec în felurite oferte de vacanţe atrăgătoare, multe peste mări şi ţări, deşi oraşul nostru cât şi judeţul au o comoară de monumente şi obiective atrăgătoare, se cuvine să amintim câte ceva din activitatea strămoşilor în acest domeniu.

Ca şi în zilele noastre, vara intre cele două războaie era vremea când lumea oraşelor simţea nevoia să iasă din casă, să plece în viligiatură. Acei cu bani se duceau la Paris, Viena, Roma şi în alte locuri faimoase, alţii căutau locurile balneare româneşti, ieşenii mulţumindu-se să meargă la mănăstirile nemţene sau la staţiunea Slănic, aflată sub oblăduirea Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon, unde se călcau pe picioare şi se plimbau seara, `ntre cişmele, cu paharul de apă in mână, ca pe Lăpuşneau. Mulţi se duceau la ţară, la părinţi, la bunici sau la neamuri, încât adesea oraşul rămânea pustiu de băştinaşi. Asta doar la prima vedere căci negustorii, hotelierii, locantierii şi dregătorii nu stăteau cu mâinile in sân.

Cu toţii se ocupau, intens, de atragerea vizitatorilor

Aşa cum se observă din parcurgerea vechilor gazete, cu toţii se ocupau, intens, de atragerea vizitatorilor de pe alte meleaguri: din ţară sau de peste graniţe. Hramurile vechilor ctitorii voievodale ca şi al Sfintei Parascheva, făcute cunoscute, aduceau mulţimi de credincioşi, săteni şi locuitori din Ţara de Sus şi din aceea de Jos, şcolile oraşului chemau în vizită şcolile rurale şi din alte târguri, Universitatea făcea schimburi de vizitatori cu altele din ţară, iar turneele artistice străine făceau coadă la scena Teatrului Naţional şi a Teatrului Trianon (cinematograful Republica, puţin folosit în zilele noastre, deşi are o sală încăpătoare şi frumoasă).

Un mijloc eficace de atragere a vizitatorilor în marile centre europene fiind organizarea expoziţiilor culturale-industriale-agricole, nu lipseau nici de la Iaşi, începând cu aceea din 1884 organizată de Congresul Cooperatorilor, urmată de altele cu specific viticol şi continuată cu marea „Expoziţie agricolă, viticolă şi de industrie casnică a Moldovei întregite” din anul 1923.

Venind apoi criza economică cu şomaj, curbe de sacrificii şi mari probleme sociale, ieşenii făceau din expoziţiile cu vânzare mijloace de atenuare a lipsurilor şi ieşirea parţială din starea de lâncezire economică, dând avânt producţiei de bunuri, înlesnind contactele, schimburile comerciale, desfacerea directă a mărfurilor către miile de vizitatori, determinând reluarea unor activităţi stopate şi provocând consumul atât de necesar vieţii economice. Atrăgând mii de vizitatori din diferite zone, expoziţiile dădeau indirect dezvoltare şi turismului, promovat şi prin unele pavilioane cu asemenea profil. Astfel, expozi]ia deschisă la 29 septembrie 1935, în parcul Expoziţiei de pe dealul Copoului (anume înfiinţat în anul 1923) şi intitulată Luna Iaşilor se desfăşura sub îndemnul „Cu concursul tuturor, să facem din Iaşi un mare centru de producţie, artă şi cultură”, ministrul Victor Iamandi aducând salutul guvernului şi promisiunea generoas\: „Totul pentru Iaşi”.

Iaşii, „Lipsca României”

Succesul obţinut fiind de mare răsunet, cu efecte de înviorare a vieţii economice din Moldova, în anul 1936 se organizau chiar două astfel de t=rguri: unul în primăvară şi altul, toamna. Organizatorii, oamenii cu preocupări economice şi Consilul Municipal ţineau ca Iaşii să devină „Lipsca României” cu expoziţii economice-târg de două ori pe an, ca la Leipzig.

O scrisoare a Primăriei din 15 februarie 1936, adresată ieşenilor, invitaţilor şi forurilor competente, glăsuia: „Municipiul Iaşi, în preocuparea ce o are de a atenua pe cât posibil greutăţile provocate de criza economică şi-a propus ca şi anul acesta să organizeze în cursul lunilor mai şi septembrie expoziţii agricole, viticole, industriale, artistice culturale, pe lângă scopul de a ameliora într-o măsură lipsurile, dar şi de a da un imbold participanţilor la o mai deosebită realizare din punct de vedere calitativ şi artistic a produselor lor.”

La cererea organizatorilor, Direcţia Generală CFR, înţelegătoare şi interesată şi ea de clientelă pentru trenurile prin care băteau vânturile, acorda reducere de 50% călătorilor spre Iaşi între 15 mai-15 iunie cât şi între 15 septembrie-15 octombrie 1936, urmând ca doritorii s\ plătească numai biletul de dus, valabil şi la întoarcere cu viză în staţia Iaşi. Înlesnirea ceferistă dădea prilej locuitorilor din întreaga ţară să pornească în pelerinaj la „Ieşi”.

Luand aminte la citatul celebru din scrisoarea profesorului N. Iorga pus intr-o ramă din sala de sedinţe a Conciliului: „Iaşul este mai mult decât o fostă capitală a Moldovei; printre zidurile sale sălăşluiesc comori de artă şi de istorie naţională pe care nici o alta urbe a României de azi nu le posedă cu atâta îmbelşugare,” comorile pomenite se bucurau de mare atenţie şi grijă. Pentru ca zidirile istorice şi culturale să fie uşor de găsit şi elegant puse in evidenţă, s-au executat indicatoare şi plăci smălţuite albastre cu numele străzilor şi ale clădirilor însemnate, conducătorii tuturor instituţiilor, organizaţiilor comerciale şi locatarii fiind îndemnaţi să-şi aducă aportul la ridicarea Iaşilor la rangul ce-l merită.

Cazare pentru toate buzunarele

Dorindu-se ca vizitatorii sa aibă cât mai bune condiţii de şedere, locantierii erau chemaţi să asigure condiţii de cazare confortabile şi acceptabile pentru toate buzunarele. Ştiindu-se că turismul nu se face numai cu câţiva vizitatori înstăriţi, care pot suporta preţuri mari, ci cu cei mulţi, ale căror posibilităţi pecuniare sunt mai mici (tineri, elevi, studenţi, intelectuali, funcţionari, lucrători, pensionari), Iaşul de odinioară avea peste 20 hoteluri, în mare majoritate populare, cu pre]uri reduse, calculate după veniturile majoritare, de lux fiind unul sau două. Atunci când aveau grad mic de ocupare, ca să nu stea goale suportând cheltuieli de întreţinere, după o anumită oră, noaptea şi acestea coborau pretenţiile. Pentru cointeresare şi stimulare concurenţială „Monitorul comunal”, „Curierul” de odinioară, publica lista lor şi a preţurilor.

Dorind să ajute la ospeţia musafirilor şi cunoaşterea ctitoriilor strămoşeşti, unele mănăstiri şi chiar biserici cu spaţii disponibile ofereau şi ele cazare pelerinilor şi chiar meniuri călugăreşti, Cetăţuia, Galata, Golia şi Bărboi având cea mai mare căutare, datorita aspectului medieval şi vieţii cucernice dintre străvechile ziduri.

Şcolile cu internat asigurau de asemenea cazare grupurilor de elevi, iar pe strada Gării, funcţionând vreo opt hoteluri cu preţuri potrivite tuturor buzunarelor, rari erau călătorii care să stârmocească noaptea prin sălile de aşteptare sau prin parcuri.

În general, negustorii de odinioară lucrau după deviza „Mai puţin de la mai mulţi”, cu comision de câteva procente, practicându-se afişarea adausului comercial la case şi in magazine, cu efect atractiv în activitatea micilor prăvălii.

Îndemnate să aibă preţuri modice, acceptabile şi cetăţenilor cu venituri mici, toate restaurantele şi chiar acele luxoase ofereau meniuri fixe la preţuri mici pentru elevi studenţi, turişti şi clienţi cu posibilităţi materiale reduse cât şi abonamente ademenitoare.

Berarii si cofetarii cu abonament

Aşa că Iaşii de odinioară fremătau de viaţă iar localurile şi berăriile, vreo cinci-şase din Piaţa Unirii, cât şi cofetăriile, vreo trei, erau pline de abonaţi şi vizitatori încât uneori mesele se întindeau până la picioarele statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, deşi dânsul, cum nota un gazetar glumeţ, nu fusese băutor ci numai iubitor de ochi frumoşi.

Cele doua sau trei agenţii turistice, ”Vagon Lits”, „ONT” ori „Europa”, aduceau vizitatori din ţară sau din străinătate. Fiindcă regina Natalia a Serbiei a fost moldoveancă, agenţia ”Europa” se specializase in schimburi de turişti cu Belgradul, aducând la Iaşi cârduri de sărbi curio[i să vadă locurile pe care a copilărit şi a trăit frumoasa lor suverană.

Preluând la Bucureşti turişti francezi din faimosul tren Orient Express, de pe traseul Paris-Istanbul, tot agenţia „Europa” îi transporta la Iaşi sa vadă meleagurile unde au trăit marile lor figuri istorice. Nu mai vorbim de cârdurile de greci aduşi cu acelaşi scop.

Fiindcă pe vremuri nu erau autocare elegante, turul oraşului se săvârşea cu trăsurile in şirag pitoresc şi ghizii pe scări, cum se procedează şi acum în unele centre turistice englezeşti şi austriece.

Între Viena şi Iaşi funcţionând un tren accelerat cu vagoane de dormit, acesta purta `n ambele sensuri sumedenie de călători şi aducea mulţime de turişti austrieci şi polonezi dornici să vadă Moldova şi să petreacă câteva zile de toamnă în bogatele vii ale Socolei şi Buciumului, Galatei şi Copoului.

Pentru plăcuta petrecere la Iaşi, se organizau bătăi cu flori ale tinerilor defilând pe străzile Lăpuşneanu – Copou, baluri mascate şi întreceri ale gospodinelor `n prepararea dulceţurilor, peltelelor şi prăjiturilor bătrâneşti, desfăşurate după tradiţii – cum au şi început `n zilele noastre.

Existau de asemenea acţiuni turistice la cules cireşe, la struguri sau la must cu vizite în livezile şi viile Socolei, Tomeştilor, Comarnei sau Cotnarilor cât şi ieşiri la o harbuzărie bogată pe valea Bahluiului sau la o stână pentru o gustare de caş dulce.

Vizitarea satelor pitoreşti şi a obiectivelor istorice din judeţ era la ordinea zilei, efectuându-se în tururi duminicale.

Agenţiile turistice de odinioară făcând schimburi turistice cu partenerele de peste graniţe şi aducând vizitatori străini, contribuiau din plin la promovarea Iaşilor în circuitul turistic european, fapt pentru care Primăria le premia pe cele mai destoinice cu diplome de mare prestigiu.

Multe dintre aceste activităţi s-ar putea relua.

Sursa text: www.curierul-iasi.ro

Sursa video: http://www.youtube.com/watch?v=WJIX5GpG86Q

 

 

„Couchsurfing” calatorie cu buzunarele goale

Cine intra in sistem, oricat de modesta i-ar fi casa, poate sa primeasca turisti din orice tara. Important este sa fie cinstit si sa spuna exact ce conditii are. La randul sau, sta fara bani acasa la oricare dintre membrii grupului. Unii romani, desi au locuinte modeste cu toaleta in curte, au musafiri cu duiumul.

Michelle e din Statele Unite si a vizitat 19 tari in aceasta formula. Acum sta intr-un mic apartament din Brasov: casa nu are nici pat, nici mobila, nici bucatarie, dar mii de turisti i-au trecut deja pragul.

Isi tine hainele in rucsac, doarme pe-o saltea si are un coleg de camera din Brazilia, cu care s-a imprietenit imediat.

Oricine poate intra, pe internet, in grupuri care promoveaza „couchsurfingul”, pentru ca asa se numeste acest mod de a vedea lumea. Fiecare turist pune si referinte despre locurile in care a stat.

Citeşte mai departe: www.http://stirileprotv.ro/stiri/travel/couchsurfing-turism-fara-prejudecati-cazare-gratuita-oferita-de-oameni-care-nu-se-stiu-intre-ei.html

Sursa : www.stirileprotv.ro

Sursa foto: http://20somethingfinance.com

ITourism Romania

Nimeni nu mai poate ignora internetul şi aplicaţiile soft în promovarea turismului, iar   România are de recuperat la acest capitol, arată o analiză a Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTS).

În lupta pentru recucerirea pieţelor turistice, România trebuie să ofere modalităţi inedite şi moderne de petrecere a timpului liber pentru toate categoriile. Turiştii nu mai vin în vacanţe doar pentru odihnă şi relaxare, ci doresc să beneficieze şi de distracţie. „În funcţie de statutul familial, dar şi de categoriile de vârstă, trebuie să punem la dispoziţia turiştilor un necesar minim astfel încât aceştia să-şi petreacă într-un mod cât mai plăcut timpul liber şi să devină reclame vii pentru locul în care şi-au petrecut vacanţa“, arată, într-un comunicat, preşedintele FPTS, Dan Matei Agathon.
Un domeniu în care România are de recuperat este cel al turismului de distracţie oferit în varianta noilor tehnologii, pe bază de aplicaţii pentru smartphone şi de softuri specializate pentru a informa şi atrage turiştii prin interactivitate.

Un exemplu: The Beat, „detectorul de distracţii“

Pentru a impulsiona turismul de distracţie sunt utile aplicaţiile de tip smartphone, pentru ca turiştii să poată afla uşor unde găsesc un restaurant cu un anumit specific, unde pot practica schi nautic sau ce petreceri sunt în fiecare club.
Recent a fost lansată o astfel de aplicaţie modernă,  The Beat,  pentru cei care vor să fie la curent cu ce se întâmplă în piaţa de evenimente şi sunt interesaţi să socializeze pe aceste teme.
The Beat vizează pentru început festivaluri, evenimente, petreceri şi concerte, cu precădere în zona turismului de distracţie din aria geografică a Bucureştiului. Extinderea va avea loc în decursul acestui an şi va însemna adăugarea de happening-uri din diferite zone cultural-artistice precum muzică, film, dans, teatru, modă, artă plastică şi fotografică. Utilizatorii au posibilitatea de a interacţiona live, în timpul evenimentului, sub forma scrisă de comentariu, de fotografii şi de rating. O altă componentă integrată este cea de hartă, GPS, pentru orientarea turiştilor. Aplicaţia TheBeat este gratuită şi include versiunea de tip android. Pentru android este disponibilă în magazinul Google Play, căutând după sintagma Thebeat.ro, iar pentru celelalte timpuri de smartphone exista varianta de acces prin m.thebeat.ro/.
Acesta este însă numai un exemplu din piaţa noilor tehnologii care pot veni în sprijinul turismului românesc. Pe calea acestor aplicaţii, evenimentele, monumentele şi locurile speciale ale României ar putea să iasă din zona de nebuloasă şi să devină cunoscute lumii întregi.

Mai mult decât piscine şi cârciumi

„De foarte multe ori hotelierii, dar şi proprietarii de restaurante, baruri sau cluburi uită de îmbunătăţirea ofertei pentru timpul liber şi consideră că e suficient dacă-i oferă turistului o piscină sau un meniu la restaurant. La fel, multe cluburi organizează pur şi simplu petreceri fără a le promova tematica şi a interacţiona cu posibilii clienţi.
Nu trebuie uitat că barurile şi cluburile constituie cel mai important loc de distracţie, în primul rând pentru tineret, dar nu numai. Pe lângă programul muzical şi DJ de calitate, cluburile trebuie să acorde o atenţie deosebită evitării poluării fonice a hotelurilor din jur. Nu trebuie uitat că mulţi turişti doresc să se şi odihnească“, se mai arată în analiza federaţiei patronale.

Citeşte mai departe: http://www.adevarul.ro//financiar/FPTS- _Aplicatiile_multimedia_pot_aduce_turismul_romanesc_in_secolul_21_0_720528038.html

Sursa: www.adevarul.ro

Sambata spre duminica are loc „Noaptea alba a strazii Lapusneanu”

Iesenii iubitori de cultura nu vor dormi in noaptea de sambata, 30 iunie, spre duminica, 1 iulie.

Evenimentul „Noaptea alba a strazii Lapusneanu” ajunge la a patra editie. Organizatorii folosesc aceasta ocazie pentru a promova un nou circuit de vizitare a muzeelor din Iasi, denumit Traseul Unirii. Astfel, intre orele 19.00 si 22.00, o caleasca va circula pe urmatorul traseu: Muzeul de Stiinte Naturale, str. Vasile Alecsandri, Piata Unirii, Muzeul Unirii, Bulevardul Carol I, Universitatea „Al. I. Cuza”, Muzeul Universitatii, Muzeul Literaturii Romane, Casa Memoriala „M. Kogalniceanu”, Universitatea Veche. Caleasca il va plimba pe actorul George Marici, care il va interpreta pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, insotit de alte personaje imbracate in haine de epoca.

De la ora 19.00 va avea loc vernisajul expozitiei „Carol Popp de Szathmari – artist fotograf”, deschisa in perioada 30 iunie – 1 august la Muzeul Unirii. Printre noutatile expuse se numara 54 de portrete ale electorilor din Muntenia care au realizat dubla alegere a lui Cuza de la 24 ianuarie 1859, lucrari aflate in patrimoniul Muzeului de Istorie Naturala. Vizitatorii vor admira si alte 36 de fotografii reprezentand „Privelisti romanesti”, din colectiile speciale ale Bibliotecii Centrale Universitare. Expozitia marcheaza implinirea a 200 de ani de la nasterea lui Carol Popp de Szathmari, pictorul oficial al lui Al. I. Cuza si al regelui Carol I, cunoscut ca primul fotograf din Principatele Romane.

Continuare: http://www.ziaruldeiasi.ro/local/sambata-spre-duminica-are-loc-noaptea-alba-a-strazii-lapusneanu~ni8l7j 

Sursa foto: http://www.jocsecund.info/?attachment_id=3352

Yachturile nu mai sunt la modă. Insula plutitoare este noua ispită a miliardarilor

O companie din Austria construieşte o insulă plutitoare, cu tot luxul celui mai scump yacht. Ambarcaţiunea este dedicată celor mai bogaţi oameni din lume, iar iniţiatorii acestui proiect speră ca cei mai extravaganţi oameni ai planetei vor cumpără produsul lor.

Dimensiunile „Insulei Orsos” sunt de 37 metri lungime şi 20 de metri lăţime, iar preţul se ridică la 5,2 milioane de euro , conform unei declaraţii date AFP de către fondatorul companiei, Gabor Orsos.

Insula-ponton nu are motor de tracţiune şi poate fi acorată în orice loc, acolo unde viitori proprietari vor tracta inedita „barcă”, a mai spus Orsos.
„Interesul este masiv şi vine din toate colţurile lumii. Am primit cereri din Australia, China sau Statele Unite. Săptămâna viitoare, câţiva potenţiali cumpărători australieni ne vor vizita şantierul.” a mai spus antreprenorul.

Continuare:http://www.antena3.ro/turism/yachturile-nu-mai-sunt-la-moda-insula-plutitoare-este-noua-ispita-a-miliardarilor-173199.html

Sursa foto: orsosisland.com

Inventatorul all-inclusive: ”Trebuie sa investiti in hotelurile de pe litoralul romanesc”

Il cheama Mustafa Gençay, este director de vanzari si marketing in cadrul Calista Resort, un complex de lux din Belek, Antalya. El este, de fapt, inventatorul conceptului de all-inclusive in turismul turcesc.

Si-a inceput cariera in domeniul hotelier in 1990, cand era doar un pusti. In 1995 a introdus in hotelurile turcesti conceptul all-inclusive, intr-un hotel din Kemer cu doar 245 de camere. „Observam cum familiile aflate in vacanta aveau urmatoarea problema: cei mici voiau inghetata, tatii preferau mai multa bere, iar femeile, mai pretentioase, isi doreau sortimente suplimentare de mancare. Asa am introdus conceptul de all-inclusive, iar hotelul a ajuns la un grad maxim de ocupare din mai pana in octombrie. Apoi, turistii au vrut mai mult. Asa au aparut conceptele all-inclusive imperial, all-inclusive extra. Clientii vor sa manance direct de pe plaja, asa ca acum ei pot comanda.”

„Principala problema a fost urmatoarea: cum sa umplem fiecare hotel cu turisti. Am avut probleme pentru ca in fiecare an erau deshise alte hoteluri moderne, competitia devenea tot mai puternica de la an la an. La inceput nu am stiut cum sa gestionam costurile, ne era greu sa previzionam cat de multa bere vor bea turistii, de exemplu. Am observat, in cele din urma, spre exemplu, un cost mediu de 25 de euro/turist cu mancarea si bauturile. In cazul nostru, la Calista Luxury, acest cost ajunge la 35-38 de euro/turist in fiecare zi.”

Continuare:http://www.wall-street.ro/articol/Turism/132298/inventatorul-all-inclusive-trebuie-sa-investiti-in-hotelurile-de-pe-litoralul-romanesc.html

Bucureştiul, Valea Prahovei şi Bucovina vor fi promovate turistic la greci

Cele mai populare destinaţii de vacanţă din România vor fi promovate turistic în Grecia. Printre acestea, se numără şi Bucureştiul. Pentru promovarea României în rândut turiştilor greci se va încheia un protocol între Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi Organizaţia Elenă de Turism.

Printre destinaţiile de vacanţă din Româneşti care vor fi promovate în rândul turiştilor greci se mai numără şi Valea Prahovei, zona mănăstirilor din Bucovina dar şi litoralul nostru. Preşedintele ANAT, Corina Martin a declarat că relaţiile turistice dintre cele două ţări pot fi îmbunătăţite prin astfel de acorduri. “Nu exista o statistica in privinta numarului de turisti greci care viziteaza Romania an de an, nici Ministerul Turismului nu are astfel de date. Oricum, noi ne dorim sa crestem aceasta cifra, oricare ar fi ea”, a declarat aceasta.

Potrivit Wall-Street.ro, directorul Organizatiei Elena de Turism (EOT, Christina Efthimiou a declarat că, “România are multe locuri frumoase, ce merită vizitate. Printre acestea se numără Bucureştiulşi Constanţa pentru citybreak-uri, Sinaia şi Braşov pentru zona montană, uşor accesibilă din Bucureşti, alături de mănăstirile din Bucovina. De asemenea, ne interesează să promovăm si Sibiul sau Sighişoara, locuri care îi vor atrage cu siguranţă pe turiştii greci”.

Continuare:http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Bucuresti-stiri_din_bucuresti-promovare-turism-plaje_grecia-valea_prahovei-litoral-mare-bucovina_0_725927615.html#  

Satele Bucovinei vor face reclamă tradiţiilor româneşti

Şaru Dornei, Ciocăneşti, Vama, Coşna şi Fălticeni sunt localităţile sucevene unde se desfăşoară de mai mulţi ani festivaluri de promovare a tradiţiilor populare şi a gastronomiei, motiv pentru care au fost incluse, împreună cu festivalul interjudeţean „Hora de la Prislop”, într-un calendar al Ministerului Turismului şi a două asociaţii de profil din ţară, scrie www.obiectivdesuceava.ro.

Cinci localităţi sucevene, din care patru din mediul rural, au fost incluse într-un calendar de promovare a unor evenimente tradiţionale. Evenimentele de numele cărora sunt legate peste 40 de localităţi din ţară au loc din mai până în decembrie, inclusiv, în localităţile sucevene incluse în calendarul respectiv vor avea loc evenimente tradiţionale în lunile iulie, august şi septembrie.

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, secretarul-general al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), Florentina Dospinescu, şi vicepreşedintele Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”, Gheorghe Socaciu, au semnat sâmbătă, 5 mai, la Bucureşti, un protocol de colaborare pentru promovarea ţării noastre ca destinaţie turistică şi au lansat „Calendarul evenimentelor tradiţionale din România”. Protocolul prevede posibilitatea promovării brandului turistic naţional al României în cadrul evenimentelor pe care cele două asociaţii le vor organiza în cursul acestui an, dar şi posibilitatea ca Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) să se implice în organizarea unora dintre acestea.

Continuare: http://www.evenimentul.ro/articol/satele-bucovinei-vor-face-reclama-traditiilor-romanesti.html 

Tu ce vrei să te faci când crești mare?

Când am ajuns prima oară în Iași, oraș romantic al parfumului de tei și al poeziei lui Eminescu, nu știam mai nimic despre acesta, în afară de locația gării și drumul spre Universitate pe care mi-l arătase o prietenă. Mi se părea un oraș mare, al infinitului, cu zeci de numere de autobuz și cu forfotă continuă, care părea să nu se domolească nici măcar pe timpul nopții. A fost destul de cu impact, dar m-am îmbărbătat și mi-am zis că trebuie să mă adaptez condițiilor.

După un timp, terminasem o facultate și nu pot să spun că în cei trei ani lucrurile se schimbaseră foarte mult. Cunoșteam acum numerele de autobuz și care e traseul fiecăruia, nu mă mai înspăimânta zgomotul tramvaielor și simțeam că Iașul e a doua mea casă. Însă rămăsese același semn de întrebare care plana deasupra orașului, în esența sa. Nu îl cunoșteam, nu îl simțeam aproape.

Apropierea de turism m-a făcut să înțeleg mai multe decât aș fi crezut. Nu am terminat o facultate de profil și nu știam mai nimic când m-am înscris în cadrul unui internship de la Centrul de Informare Turistică din Iași. Mi s-a părut interesant cum sună, cu toate că aproape toți cei pe care i-am întâlnit acolo aveau o tangență cu domeniul. Eram din alt film, dar îmi plăcea. Și așa am ajuns să-mi cunosc orașul, să-l văd din altă perspectivă, să mă apropii. Când am început să fiu „ghid turistic” de ocazie pentru pelerinii din Iași, am învățat odată cu ei multe lucruri faine și interesante.

Așa am aflat cum că Bulevardul Ștefan cel Mare era cândva Ulița Mare, uliță de mare importanță pentru vremurile acelea, că Palatul Culturii nu are 365 de camere așa cum spune legenda sau că există o Biserică Armenească în Iași care e considerată a fi cel mai vechi așezământ religios din oraș. Nu aș fi aflat nimic din toate acestea și multe altele dacă nu aș fi avut curajul să mă apropii de turism. Mai târziu, am realizat un internship în cadrul agenției de turism Icar Tours și am aflat cum e să lucrezi în echipă „din pasiune, pentru turism” și cum e să organizezi evenimente pline de dinamism și culoare în același registru.

La primul impact, pare că te confrunți cu un domeniu atât de vast, în care există posibilitatea să te rătăcești și să nu mai știi de unde ți-ai început călătoria. Garantez că nu e nimic mai frumos decât să cauți drumul spre ieșire. Afli multe lucruri, dai peste oameni minunați, peste povești frumoase și simți că locurile prind viață doar pentru tine. Indiferent de ce vrei să faci în turism, o carieră în domeniu nu poate fi decât o poartă către o lume mai altfel. Așa că, ia-ți inima în dinți, lasă orice fel de temere la ușă, și pășește către un univers în care nu poți decât să descoperi mereu lucruri noi și să cunoști experiențe deosebite. Mai mult decât atât, ai șansa să-i contaminezi și pe ceilalți cu bucuria de a călători și de a vedea în locurile simple încărcătura lor istorică sau frumusețea subtilă sesizată doar de un cunoscător.

Tu ce părere ai despre o carieră în turism?

Firuța Slevoacă

Sursă foto: http://www.goldenjob.org/step-in-the-career-management-for-success/