Acasă » 2012 » iulie

Arhiva Lunii: iulie 2012

*pentru inscrierea la cursurile de turism organizate de Crrt Iasi completati formularele de mai sus

Galerie foto

dscn0257 dscn0258 dscn0261 dscn0262

NEWSLETTER

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru, introdu adresa ta de email mai jos. Vei primi un email de confirmare!

Destinatii care iti taie rasuflarea. Cele mai frumoase 25 locuri de pe pamant.

Cu totii cautam destinatii de vis atunci cand vrem sa evadam din cotidian, sa ne reincarcam bateriile si sa petrecem cateva zile departe de nebunia marilor orase. Utilizatorii Youtube au votat recent cele mai frumoase 25 de locuri de pe pamant.

Cele mai frumoase locuri de pe Terra asteapta sa fie descoperite de catre turisti. Nu vorbim despre destinatii extrem de aglomerate, capitale europene ori statiuni celebre in intreaga lume. Surprinzator poate pentru unii, dar marile capitale ale lumii nu sunt atat de prezente in clasament.
Userii Youtube au votat cel mai frumos loc de pe pamant. Potrivit lor, acesta se afla in nordul Italiei.
Destinatiile aflate pe urmatoarele pozitii se afla in Norvegia, Germania, Polinezia Franceza si Grecia. Pentru a vizualiza topul celor 25 cele mai frumoase locuri din lume, urmariti filmuletul de mai jos.

http://www.youtube.com/watch?v=jO58Zk826Tc&feature=player_embedded

 

Sursa articol: http://www.incont.ro/turism-extern/destinatii-care-iti-taie-rasuflarea-cele-mai-frumoase-25-locuri-de-pe-pamant-video.html

 

Primul hotel pe şine din România

Cazare în tren! Pare de necrezut. În Gara Societăţii Căilor Ferate Forestiere din Vişeul de Sus s-a inaugurat primul tren hotel staţionar din ţară, o garnitură formată din două vagoane de dormit, de clasa întâi, şi un vagon restaurant.  Vagoanele au fost fabricate în anii 1970 în fosta RDG  şi aduse în Maramureş din Bratislava, în urmă cu doi ani, iar garnitura trenului-hotel este completată cu o locomotivă cu abur fabricată în anii 50 la Uzinele Reşiţa

Trenul cu spaţii de cazare a fost garat definitiv la Vişeu de Sus, în Maramureş, de unde porneşte Mocăniţa spre Valea Vaserului.Turiştii se pot caza în cuşete la preţuri mai mici decât la pensiunile din zonă. Din gară, ei plecă apoi în excursii cu un alt tren: celebra Mocăniţă pe ecartament îngust, scrie turismistoric.

Am adus vagoanele tocmai din Slovacia, pentru că am vrut să oferim turiştilor confort, iar în România nu am găsit ceea ce căutam. Paturile montate în aceste vagoane sunt mai late, mai comode. Ne-a luat câteva luni pentru a finaliza lucrările de reabilitare a garniturii, pe care am ataşat-o unei locomotive cu aburi”, explică Vasile Coman, unul dintre patroni.

Hotelul de pe sine, din gura Vaii Vaser, a fost recondiţionat, revopsit, clasificat la trei stele, dispune de toate condiţiile necesare de cazare, şi păstrează patina de epocă.

Prin realizarea investiţiei, sprijinită financiar de Asociaţia elveţiano-germane „Sprijiniţi Valea Vaser”,  se doreşte creşterea numărului turiştilor din ţară şi din străinătate.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/primul-hotel-pe-sine-din-romania-are-trei-stele-si-pastreaza-patina-de-epoca_974534.html#ixzz21j188HGg

500.000 de euro pentru turism și pește

Dacă pe vremuri peștele era un aliment accesibil chiar și celor mai săraci, astăzi a devenit aproape un lux. Proiectul Promovarea Produselor Piscicole și de Avicultură își propune să crească semnificativ consumul printre locuitorii zonei de Nord-Est. Pornind de la potențialul din regiune și tradiția existentă, se va încerca prin diverse mijloace conștientizarea efectului benefic al consumului de pește asupra sănătății. De asemenea, vor fi organizate târguri tematice, la care producătorii își vor prezenta ofertele, intrând ăn contact direct cu posibilii clienți. O eventuală dezvoltare economică a acestui sector și dezvoltarea pe verticală și orizontală a unor domenii conexe este încă unul dintre obiective. Al doilea proiect este Promovarea județului Bacău ca destinație turistică – agrement, sănătate, cultură. Cu aproximativ 500.000 de euro se va crea o ofertă integrată de produse și servicii turistice, care să se adreseze unui număr cât mai mare de beneficiari. Cele trei pachete sunt – Turismul de agrement și balnear, Turismul cultural, care cuprinde printre altele, Casa memorială George Enescu de la Tescani, casele memoriale George Bacovia și Nicu Enea sau castelul Știrbei, și Turismul Ecleziastic, care va cuprinde mănăstirilor reprezentative din județ.

 

Sursa articol: http://www.impulstv.ro/500-000-de-euro-pentru-turism-si-peste/

Demers pentru întocmirea unor ghiduri turistice ale cimitirelor din perimetrul bucovinean

Cu câteva zile în urmă, a revenit la Suceava, din Germania, pentru a-şi continua documentarea, Nicole Rieskamp, care lucrează la o teză de doctorat în domeniul etnologiei, cu tema ”Practici ale înmormântării în Bucovina, pornind de la exemplul minorităţii germane”, lucrare pe care o va susţine la Universitatea din Hamburg.

„Cimitirul nu este numai un loc al doliului, ci şi unul al rememorării”. La începutul acestui an, semnalam faptul că Nicole Rieskamp (fostă Frohling), care a activat cu câţiva ani în urmă ca asistent cultural IFA (Institutul pentru Relaţii Externe – Stuttgart) în cadrul Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) – Forumul Regional Bucovina, s-a interesat şi s-a documentat la faţa locului, vizitând mai multe cimitire din judeţul Suceava, asupra mormintelor etnicilor germani din partea sudică a Bucovinei, cercetând totodată obiceiurile şi ceremoniile funerare care s-au păstrat în această zonă.
Nicole Rieskamp, care a constatat că multe monumente funerare se află în paragină şi dispar treptat din cimitire (manifestându-şi îngrijorarea şi subliniind faptul că „cimitirul nu este numai un loc al doliului, ci şi unul al rememorării”) este totodată preocupată de păstrarea şi conservarea memoriei germanilor în perimetrul bucovinean.

Dacă în privinţa mormintelor şi operelor comemorative de război există o lege care stipulează faptul că acestea sunt considerate „aşezăminte culturale” şi vizează conservarea acestora (Legea nr. 379/2003 cu modificările şi actualizările ulterioare) situaţia monumentelor funerare civile (care sunt mult mai vechi şi prezintă interes identitar-genealogic pentru descendenţii etnicilor germani bucovineni) este mai puţin reglementată.
Nicole Rieskamp, care încearcă acum să identifice surse şi izvoare de documentare pentru teza de doctorat (lucrare la care îl are ca îndrumător pe prof. univ. Norbert Fischer), a remarcat o serie de monumente funerare cu valoare artistică, atrăgând atenţia că, în cimitirul „Pacea” de la Suceava, există câteva monumente care sunt decorate cu statui pe care nu le-a mai văzut în alte zone.

 

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava: http://www.monitorulsv.ro/Local/2012-07-18/Demers-pentru-intocmirea-unor-ghiduri-turistice-ale-cimitirelor-din-perimetrul-bucovinean#ixzz21XcinE5m

Sursa foto: http://www.photoromania.org

„Turismul este un domeniu care-ti cere sa fii atat visator, dar si realist, atat entuziasmat, cat si ponderat.”

Alex Cirtu este unul dintre curajosii participanti ai concursului MasterChef, difuzat de PRO TV si vizionat de majoritatea romanilor. Pasionat de domeniul culinar, Alex a acceptat sa ne vorbeasca despre pasiunea sa si despre turismul gastronomic, incercand sa ne ofere o alta perspectiva asupra viitorului acestui domeniu in Romania

 

 

                                                 

CRRT Iasi: Va cunoastem de la televizor si stim foarte bine ca ati ajuns destul de departe in concursul MasterChef. Cum a aparut sau cum ati decoperit aceasta pasiune pentru domeniul culinar?

Alex Cirtu: Dupa parerea mea te nasti cu aceasta pasiune pentru domeniul culinar-  pur si simplu o ai in sange, trebuie doar sa ai pe cineva care sa te indrume in acea directie. Este una din acele multe lucruri frumoase in viata pe care le simti inainte sa le gandesti, iar eu am avut dintotdeauna pe cine a trebuit langa mine sa ma invete sa simt aceste lucruri. Nu am inceput sa gatesc serios decat pe la varsta de 14 ani si atunci printr-o conjunctura nefavorabila, mai mult fortat de situatie as putea spune. E greu sa iei taurul de coarne cand in casa exista o bucatareasa profesionista ca bunica sau mama care atunci cand pune mana pe un ingredient aleatoriu acesta se transforma in cea mai buna mancare posibila. Am muncit din greu sa impresionez si inca am foarte multe lucruri de invatat, ba chiar as putea spune ca sunt la inceput de drum si ma simt ca un burete care doreste sa absoarba din ce in ce mai mult. Sunt o fire ambitioasa si stiu ca orice mi-as propune, mai devreme sau mai tarziu se va realiza.

CRRT Iasi: Locul de munca ocupa o mare parte din viata unui om. Tocmai de aceea, foarte multi dintre noi renunta la pasiuni. Credeti in existenta unui loc de munca care sa implice si o pasiune, un hobby?

 Alex Cirtu: Am avut cel mai bun exemplu in familie, si-anume mama mea. Mama, de-alungul vietii a facut foarte multe scoli in domenii care nu aveau absolut nicio legatura unul cu altul. A inceput cu Facultatea de Medicina, Scoli de Contabilitate, Facultatea de Farmacie si Facultatea de Managementul Afacerilor. Este absolventa a 2 facultati si multe scoli de formare profesionala pe langa. A facut acest lucru tocmai pentru a descoperi ceea ce ii place cu adevarat si de a face o cariera in domeniul respectiv. Aici pot sa spun ca ii calc pe urme. Sunt perfect constient de faptul ca visurile copilariei nu sunt intotdeauna cele ale omului matur si de-alungul anilor descoperirea lucrurilor noi te ajuta sa te orientezi inspre o anumita directie. De altfel, un factor decisiv in deciziile pe care o persoana le ia in viata este lipsa consilierilor in scoli. Copiii nu au parte de consilierea de care ar avea nevoie – lipsesc oamenii care sa-i indrume spre un anumit domeniu, care sa-i ajute sa isi descopere punctele forte si sa le dezvolte. Traim intr-o lume ce se afla intr-o continua schimbare, iar copiii sunt din ce in ce mai acaparati de ritmul accelerat al dezvoltarii tehnologiei. Departamentul Fortei de Munca al Statelor Unite estimeaza ca acesti copii din noua generatie vor avea in medie intre 10-14 joburi pana la varsta de 38 de ani, iar 1 din 4 angajati au mai putin de 1 an vechime intr-o companie. Sunt foarte multe job-uri in momentul de fata care acum 6-7 ani nu existau, iar denumirile din ce in ce mai pompoase pe care le observam in facultati sau la cursurile de formare profesionala nu fac decat sa pregateasca studentii de azi pentru job-uri care nu s-au inventat pana acum, discutand ipotetic despre o tehnologie care inca nu a aparut pe piata pentru a rezolva probleme ale caror existenta este neverosimila in acest moment. In ceea ce ma priveste, am avut parte de o educatie impecabila as putea spune, dar asta pentru ca intotdeauna a existat cineva sa se ocupe de mine si sa ma ghideze pe drumul cel bun. Am inceput si-am terminat foarte multe lucruri tocmai pentru a putea vedea la ce sunt bun, ceea ce imi place si ceea ce doresc sa fac pe viitor. Pot sa ma mandresc ca pana la varsta de 25 de ani am reusit sa lucrez in publicitate, in amenajari interioare, sa lucrez in colaborare cu 4 edituri mari atat ca traducator, dar si ca scriitor, sa colaborez cu Televiziunea Romana, cu Radio Romania Cultural, cu diverse reviste si ziare din tara, sa public carti si articole, sa fac sport de performanta, sa castig concursuri de gatit fara a face vreo ora de curs in acest domeniu si sa lucrez la o scoala de prestigiu cum este Scoala Britanica, invatand si modeland caracterele in formare. Au fost momente in viata mea cand am avut si 2 sau 3 joburi sau un job, scoala si antrenament, dar pentru acest lucru ai nevoie de ambitie. Eu nu stiu ce m-a impins mai tare, ambitia, dorinta de a-i rasplati pe ai mei pentru toti anii de sacrificiu sau pur si simplu dorinta mea arzatoare de a descoperi la ce sunt bun si ce anume imi place. In concluzie, in ceea ce ma priveste, intotdeauna am facut ceea ce mi-a placut si niciodata nu am facut un compromis de dragul banilor. Deci da! Pentru mine nu exista decat locul de munca unde pasiunea este la apogeu. Orice altceva reprezinta un detaliu insignifiant. Ceea ce faci in viata trebuie sa faci cu placere – intai trebuie sa vina placerea si apoi satisfactia materiala. Satisfactia materiala chiar daca intarzie sa apara, va veni in cele din urma, fiti sigur de asta. Iar eu pot sa spun ca abia acum la 25 de ani mi-am descoperit adevarata chemare in viata: vreau sa gatesc, vreau sa am propria emisiune culinara, vreau sa introduc gastronomia in scoli, sa schimb perceptia oamenilor despre bucatari si bucatarie in general si, nu in ultimul rand, sa ma implic in cat mai multe proiecte caritabile in speranta ca voi reusi sa le deschid ochii si celor care ar putea ajuta mai departe.

CRRT Iasi: Daca tot vorbim despre pasiuni, ce parere aveti despre domeniul  turismului, despre care se vorbeste destul de mult in ultima vreme in Romania? Este acest domeniu un domeniu care se poate practica doar cu pasiune?

 Alex Cirtu: Daca ma intrebati pe mine, turismul in Romania nu prea exista. Ar trebui sa se investeasca mult mai mult, avand in vedere ca exista tari pe-acest mapamond care numai din asa ceva traiesc. Pentru noi ar putea fi o sursa de venit fantastica, am putea ridica aceasta tara la rang de excelenta, s-o ducem acolo unde-i este locul. Sunt mai multe lucruri pe care le-am putea promova, mai putin costisitoare, cum ar fi promovarea traditiilor si a obiceiurilor romanesti, care dupa cum puteti vedea, dispar cu o viteza halucinanta. Pe de alta parte, sunt cele care necesita investitii masive pe care noi, daca vom reusi sa le mentinem la acelasi nivel calitativ, le-am putea recupera in cativa ani de zile. Insa problema cu care aceasta tara se confrunta este lantul vicios pe care ni l-am creat singuri. Nu putem promova obiceiuri si traditii pentru ca avem acelasi stil invechit de promovare care nu ii mai atrage pe oamenii din ziua de azi. Trebuie adusa in prim plan o inovatie si sunt sigur ca tinerii din ziua de azi, in care eu mi-am pus mari sperante, daca li se va da ocazia sa se afirme, pot face o figura frumoasa in acest sens. Pe de alta parte, nu putem investi in lucrurile costisitoare pentru ca ati vazut si dumneavoastra cum se misca lucrurile in tara noastra. Nu stie stanga ce face dreapta si invers. Turismul este un domeniu care se practica atat cu pasiune, dar si cu cap, cu chibzuinta. Este un domeniu care-ti cere sa fii atat visator, dar si realist, atat entuziasmat, cat si ponderat. Pasiunea are un cuvant greu de spus in acest domeniu, dar atat finantele, cat si o buna manageriere a finantelor sunt la fel de importante.

CRRT Iasi: Gandindu-ne la turismul gastronomic, ce sanse credeti ca are acest domeniu in Romania?

 Alex Cirtu: Turismul gastronomic? Pai, hai sa privim lucrurile dintr-un singur punct de vedere, si aici voi incerca sa fiu cat mai obiectiv cu putinta. Spre deosebire de foarte multe tari, in Romania, desi nu exista foarte multe feluri de mancare traditionala cu care ne putem mandri ca sunt ale noastre, se gateste bine si mai mult de-atat, noua, romanilor, ne place sa mancam. Si ce ne mai place! Sunt momente in viata mea cand ma gandesc daca sunt lucruri mai importante pe lumea asta decat mancarea, pentru noi romanii. J Insa avem aceleasi conceptii invechite si ne este frica de nou, de schimbare. Avem cel mai mare procentaj de oameni care in ciuda faptului ca nu agreeaza job-ul unde ei activeaza, prefera sa se complaca decat sa faca ceva in aceasta privinta. Si asemeni copiilor mici, si noi adultii avem nevoie sa vedem de mai multe ori ceva (si nu ma refer numai pe plan gastronomic) sa prindem incredere in acel ceva si sa-l incercam si noi la randul nostru. Pana la emisiunea MasterChef, romanii nu cunosteau alte lucruri in afara de sarmale, mici, cefe de porc sau piepti de pui, cartofi prajiti si ciorbe, etc. Toate aceste lucruri existau cu mult inaintea acestei emisiuni, insa modul in care promovezi ceva conteaza enorm de mult. Faptul ca MasterChef a fost ceva diferit si pe placul romanilor ne-a propulsat cu 5 ani avans in domeniul culinar si le-a deschis mintile romanilor. Sunt mult mai permisivi si mai dornici de nou. Numai in momentul in care constientizezi ca s-au facut foarte multe lucruri pe lumea aceasta, iar oamenii se lasa din ce in ce mai greu impresionati sau nu mai au timp de pierdut in fata lucrurilor care necesita foarte multa atentie, abia atunci vom progresa si mai mult. Promovarea inseamna totul, ea este cheia succesului, trebuie sa fii cat mai inventiv pentru a realiza ceea ce ti-ai propus. Dar toate acestea trebuie facute cu cap, in prezenta consultantilor si consilierilor, cu un control strict asupra cheltuielilor si cu un sondaj de piata bine definit.

CRRT Iasi: V-ati gandit vreodata la posibilitatea de a deschide o afacere legata de acest domeniu?

Alex Cirtu: In fiecare zi ma gandesc la posibilitatea de a deschide o afacere in acest domeniu, fie ea un restaurant sau un lant de restaurante deosebit, cu open kitchen, cu interactiune cu clientii, cu show-uri culinare si multe alte idei asemanatoare. Insa pentru aceasta idee, oricat de pasionat, chibzuit, ponderat si cu picioarele pe pamant as fi, imi lipseste capitalul. Asa ca incerc sa-mi duc momentan pasiunea la rang de excelenta intr-un mod mult mai putin costisitor, dar original totodata. Colaborez cu foarte multi concurenti de la MasterChef, in special cu Mehrzad si Petru, si impreuna am vrea sa schimbam perceptia oamenilor despre mancare. Cu Mehrzad, alaturi de Claudia Rista, vom porni prin toata tara cu bucataria mobila, incercand sa fim prezenti la fiecare eveniment culinar de mare anvergura, fie el concurs sau eveniment de promovare. Pe asta vrem sa ne axam momentan, iar eu cred ca incetul cu incetul vom reusi ceea ce ne-am propus. MasterChef ne-a deschis ochii si a venit vremea sa dam si noi ceva inapoi tuturor. Romanii sunt datori sa cunoasca excelenta gusturilor, iar noi ii vom ajuta in aceasta privinta. Iar ca scop in viitorul realistic apropiat voi incerca sa fac tot posibilul pentru a avea propria emisiune culinara sau propriul restaurant. Numai asa as putea sa realizez ce mi-am propus si sa promovez turismul gastronomic asa cum ar trebui la noi, asa cum merita. Am incredere in oamenii din tara asta, la fel cum am incredere in mine si in apropiatii mei ca putem face o figura frumoasa daca vom munci pe masura.

 

 

Top 10 metropole care atrag cei mai mulţi bani din turism

Cele mai importante metropole din lume sunt nu numai centre financiare, economice şi culturale, ci atrag anual şi numeroşi turişti. Fără aceste oraşe globale, economia mondială ar fi la pământ, iar industria turismului aduce din ce în ce mai mulţi bani, de la un an la altul. IMOPEDIA.ro prezintă clasamentul oraşelor în care turiştii au cheltuit cei mai mulţi bani anul trecut, realizat de MasterCard.

10. Hong Kong
Suma lăsată de turişti în 2011 – 10,4 miliarde dolari

Vibrant şi cosmopolit, Hong Kong este considerat a fi printre cele mai sigure metropole din lume, fiind şi printre oraşele cu cel mai bine pus la punct sistem de transport în comun din lume. Cândva parte a Imperiului Britanic, Hong Kong este astăzi o metropolă a lumii, un important nod în sistemul economic mondial, în care se împletesc armonios elemente ale culturii chineze cu cele ale culturii britanice.

9. Singapore
Suma lăsată de turişti în 2011 – 10,8 miliarde dolari

Singapore este unul dintre cele mai apreciate oraşe asiatice, atât de turişti, cât şi de oamenii de afaceri. Numeroase companii americane şi europene au ales această metropolă pentru a-şi deschide un centru regional, datorită nivelului ridicat de civilizaţie şi curăţenie. După ce s-a separat de Malaezia, în 1965, Singapore a fost un model perfect de oraş din ce în ce mai înfloritor, de la an la an.

8. Madrid
Suma lăsată de turişti în 2011 – 11,8 miliarde dolari

Capitala Spaniei este centrul politic şi economic al ţării, dar şi o atractivă destinaţie turistică, astfel că anul trecut a fost vizitată de circa 23 milioane turişti. Madrid este un oraş animat, cu o bogată viaţă de noapte, nenumărate baruri şi restaurante, dar şi cu numeroase atracţii turistice.

7. Los Angeles
Suma lăsată de turişti în 2011 – 12,5 miliarde dolari

Los Angeles se clasează printre cele mai bogate oraşe din lume, dar şi printre cele mai puternice şi influente metropole. Los Angeles este un oraş turistic, dar şi un important centru de afaceri, aşa că nu e de mirare că anul trecut numărul vizitatorilor a fost unul record, de 26,3 milioane turişti.

6. Sydney
Suma lăsată de turişti în 2011 – 13,8 miliarde dolari

Sydney rămâne definiţia australiană a superlativului absolut: este cel mai mare oraş, cel mai mare centru industrial, cultural şi financiar, cel mai mare port, cel mai mare nod de comunicaţie, deţine în centru cea mai mare aglomeraţie de zgârie-nori, magazine galerii şi restaurante.

5. Frankfurt
Suma lăsată de turişti în 2011 – 14 miliarde dolari

Frankfurt pe Main este unul dintre cele mai importante şi mai dinamice centre financiare din Europa. Cel mai mare oraş din regiunea Rhein-Main, Frankfurt reuşeşte să îi uimească pe turiştii veniţi pentru prima oară prin înălţimea clădirilor şi numărul mare de zgârie-nori. Acest fapt i-a atras comparaţia cu Manhattan, astfel că metropola germană a fost supranumită „Mainhattan”.

Vezi cine se află pe primele locuri: http://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/top-10-metropole-care-atrag-cei-mai-multi-bani-din-turism-19763.html?utm_source=casamea&utm_medium=banner&utm_campaign=stirimari_poza&utm_content=cross

Poftim la hram!

De când eram mică, așteptam cu nerăbdare să se facă vara. Venea vacanța și, da, era un motiv întemeiat de bucurie, așa cum e pentru toți copiii. Însă eu așteptam vara pentru că știam că , pe lângă vacanță, venea hramul.

Pe 20 iulie, în fiecare an de Sf. Ilie, la Botoșana, în județul Suceava, este hram. Hram și veselie, pentru că așa am fost obișnuită de când mă știu. E adevărat că niciodată nu eram încântată de zilele de dinaintea sărbătorii pentru că toată suflarea trebăluia. Mâncare și curățenie, acestea erau principalele activități. Treburi de femeie, cum spune tata tot timpul, zâmbind în colțul gurii pentru că el este scutit de orice fel de muncă zilele astea. Doar animalele și treaba câmpului, care se mai amână și ea la așa o zi mare de sărbătoare.

Bunica povestește tot timpul cum era hramul pe vremuri. Se făcea multă coptură, pâine, cozonaci și plăcinte, pentru că doar astea erau zilele însemnate în care puteai să mănânci asemenea bunătăți. „Eee, da’ce crezi, că era ca acuma, să mănânci pâine toată ziua-bună ziua? De hram, făceam în cuptor cât era ziua de mare, pentru că astea erau zilele: de hram , de Paști și de Crăciun”.  Mi se pare incredibil, dar interesant. Mai țin și eu minte când făceam pasca și cozonacii în cuptor, dar au trecut mulți ani de atunci.

Oricum, și acum ne pregătim temeinic. Facem sarmale și orez cu lapte, două feluri de mâncare nelipsite de pe masa la care se vor înfrupta hrămarii. Da, așteptăm hrămari. Nu la fel de mulți ca în trecut, când toți cumătrii și neamurile din satele învecinate veneau la hram la Botoșana. Dar, chiar dacă nu sunt la fel de numeroși, bunica pregătește și acum multă mâncare, pentru că, spune ea, nu se știe niciodată.

De dimineață e lege să mergem la biserică. Îmbrăcați în straie naționale, oamenii se adună la biserică, sărbătorindu-l cu credință și nădejde în Dumnezeu pe Sf.Ilie. El e cel care aduce ploile pe vreme de secetă și face ca grâile să se coacă mai bine atunci când e nevoie de căldură. Știe el ce-i mai bine pentru noi, așa spun tot timpul bătrânii satului. Și tocmai pentru că Cel de Sus are grijă de noi, există și sărbătorile lui  Sf.Ilie pe care le respectăm cu sfințenie. Pălia și Foca sunt sărbători de importanță mai mică în calendar, dar dacă nu vrei să te „pălești” sau să ai de-a face cu focul, așa cum au pățit unii care au lucrat în aceste zile, ții zilele așa cum se cuvine.

Pe vremuri, hora prelungită începea de după-masă și toată suflarea satului, de la tineret până la cei însurați și cu copii, era prezentă în centrul localității, unde fluierașul și vioara se întreceau în cântări. Și uite așa se petreceau până către noapte când începea balul, motivul fetelor tinere de a ieși pentru prima oară în sat și de a fi analizate cu atenție de privirile flăcăilor.

Lucrurile nu s-au schimbat acum, chiar dacă pare de necrezut. E adevărat că nu mai facem toată ziua în cuptor, dar mâncare multă încă se pregătește. Hrămarii nu mai sunt așa de mulți, dar încă îți mai trec pragul, iar la biserică mergem și acum îmbrăcați în straie naționale. Încă se mai organizează baluri, iar tineretul încă mai participă la petreceri la care muzica tradițională e la ea acasă.

Așa că, dacă vrei să vezi cum e la hram în Bucovina, nu-ți rămâne decât să poposești pe meleagurile noastre și să trăiești bucuria alături de noi. Pentru că bucovinenii îți spun cu drag: poftim la hram!

 

Articol de Firuța Slevoacă

Sursa foto: http://www.blogprinvizor.ro

Oare cum e să fii antreprenor?

Câteodată ne oprim asupra cuvintelor sofisticate, încercând să le deslușim sensul cu orice preț. Alteori, le lăsăm așa, să planeze deasupra noastră cu un aer de superioritate, fără să știm la ce se referă. Important e că sună bine și pompos și dacă sunt atribuite unei persoane, cu atât mai bine; admirația și respectul cresc exponențial odată cu dificultatea de a exprima verbal acele însușiri mărețe.

Așa mi s-a întâmplat și mie atunci când m-am lovit prima oară de cuvântul „antreprenor”. De fapt, prima oară când am auzit de noțiunea asta, eram prin clasa a 11-a, când o nouă materie își făcea loc prin lista celor multe din catalog. Educația antreprenorială ne învăța pe atunci să gândim mai în perspectivă, să avem o viziune mai practică a realității ce ne înconjoară și să facem bani cât mai ușor. Oricum, lucrurile nu erau prea bine așezate, chiar dacă realizam planuri de afaceri și ne chinuiam cu fel și fel de cifre complicate.

A trecut primul contact cu antreprenoriatul, dar conceptul tot apărea pe la televizor și printre cunoscuți. Așa că m-am apucat să fac o cercetare și să văd ce presupune să fii un antreprenor. Părea să nu fie mare lucru. Un om care vrea să facă ceva în viață și se apucă să „construiască” ceva din care să scoată profit, un întreprinzător, cum s-ar spune. Acesta era vestitul antreprenor. Nimic complicat până aici. Doar că urma partea mai dificilă. Ce presupune să fii un antreprenor de succes?

Abia aici lucrurile încep să se complice, dar din ce am citit, din ce am auzit și din spusele celor care au avut succes ca antreprenori, nu e imposibil să faci asta și să o faci și bine. E nevoie de un așa-zis mix. Puțin noroc, o cultură a antreprenoriatului, o cercetare a pieții, un așa-zis capital și o voință de fier. Aa, și să nu uităm de seriozitate. Indiferent de ce spun cei din jurul tău, scopul propus de tine trebuie să fie prioritar. Încrederea în propriile forțe e determinantă în astfel de situații.

Și uite așa, pășești pe un teren minat, câteodată, dar având convingerea că rezultatul o să fie pe măsura așteptărilor, calci apăsat și fără teamă, croindu-ți propria cărare pe care să o ghicească doar cine trebuie.

Domeniile în care poți să îți croiești drumușorul sunt nenumărate, dar cred eu că puține sunt acelea în care poți să dai dovadă și de creativitate și să faci totul cu pasiune. Una e să vinzi geamuri și alta e să găzduiești oamenii în pensiunea construită de tine.

De aceea afirm cu tărie că turismul e un domeniu numai bun de abordat de un spirit de antreprenor. Turismul îți dă voie să îți dezvolți afacerea pe diferite direcții. Indiferent că îți construiești o pensiune sau un hotel, îți deschizi o agenție de turism, inițiezi un program de turism local sau un centru de agrement interesant, toate acestea presupun contactul cu oameni și locuri. Nu poate fi nimic mai special și mai surprinzător decât experiențele de acest tip. Și pe lângă aceste beneficii, să nu le uităm și pe cele de ordin material. Având în vedere amploarea pe care o are domeniul la momentul de față, nu cred că ai de pierdut pe nici un front. Asta dacă știi să-ți folosești ideile și creativitatea cum și unde trebuie.

Să nu uităm că trebuie să te diferențiezi, indiferent de ce ai vrea să faci. Tinzând către unicitate, șansele de a-ți atinge scopul sunt cu atât mai mari. Nu trebuie decât să ai curaj și să crezi în ideea ta. Mai apoi vine munca multă, dar frumoasă. Până la urmă, nu poți face nimic fără un minim efort.

Eu încă mă gândesc la o astfel de oportunitate. Zona din care vin îmi oferă o perspectivă interesantă în ceea ce privește antreprenoriatul în turism. Faptul că provin dintr-un sat cu tradiție înconjurat și de alte localități cu un anumit specific mă face să reflectez la crearea unui produs turistic în această zonă. De exemplu, un traseu care să pună în valoare anumite obiective din acest areal de patru-cinci localități ar atrage, cu siguranță, un număr mai mare de turiști. Pe lângă aceasta, stilul de viață a locuitorilor, cu acele tradiții încă bine păstrate, cu un mod de a trăi mai aparte și cu anumite deprinderi care încă nu s-au uitat și încă se mai transmit din generație în generație, reprezintă un alt element care poate aduce plus valoare turismului din zonă. Nu am o strategie bine definită, dar am un punct de plecare. Și am încredere că, încetul cu încetul, lucrurile se vor contura într-o formă care să aducă beneficii ambelor părți implicate.

 
Tu nu ai nicio idee care merită să fie pusă în practică?

 

Articol de Firuța Slevoacă

Sursa foto: http://rasfatat.ro

Safari Park la Păltinoasa si partie de schi in Calimani

Presedintele Consiliului Judetean, Catalin Nechifor, a lansat  in prezenta secretarului de stat din Ministerul Turismului, Cristian Barhalescu, ideea infiintarii unu parc gen Safari la Paltinoasa. Un al doilea proiect de dezvoltare turistica a judetului ar avea in vedere amenajarea unei partii de schi in muntii Calimani.

Primul proiect vizat – parcul Safari – ar putea fi amenajat pe un teren identificat in comuna Paltinoasa, care face parte din patrimoniul Consiliului Judetean Suceava. Acesta are o suprafata de 96 de hectare, cuprinzand o zona forestiera, un teren agricol si o zona construita in perimetrul unei foste unitati militare. Catalin Nechifor a spus ca “incercam sa facem un proiect care sa nu coste foarte mult, un proiect care sa fie unicat in zona de est a Europei, o destinatie turistica care, cu costuri mici, poate insemna atragerea unui numar important de turisti si implicit un castig financiar important pentru turismul sucevean”. El nu a uitat sa spuna ca “Suceava, pe langa manastiri si parcuri, trebuie sa vina cu proiecte noi”, acestea contribuind semnificativ in viitor la dezvoltarea turismului local, avand in vedere resursele bogate de care dispune judetul nostru.

Cel de al doilea proiect il reprezinta amenajarea unei partii de schi in muntii Calimani, care, conform declaratiilor lui Catalin Nechifor constituie un “proiect inedit care se adreseaza pentru o alta categorie de turisti. Situat la o altitudine de 2000 de metri si avand versantii spre nord, Calimanii constituie un mare avantaj, intrucat sunt evitate multe costuri ce ar fi survenit daca aceste conditii favorabile construirii unei zone schiabile nu ar fi fost indeplinite indeajuns”, a precizat Nechifor.

 

Sursa articol: http://www.obiectivdesuceava.ro/v2/local/safari-park-la-paltinoasa-si-partie-de-schi-n-calimani-investitii-n-turism-anuntate-de-presedintele-cj-catalin-nechifor/

Obiectivele turistice ale României din 39 de oraşe mari, disponibile pe Google Maps

Imagini cu obiectivele turistice ale României, din 39 de oraşe mari, vor fi pe Google Maps. Reprezentanţii Google au anunţat acest proiect luni în faţa Ateneului Român, pe treptele căruia a fost plasată o hartă mare a României, cu imagini ale unor obiective celebre ca Peleşul, Branul şi Voroneţul.

Proiectul a fost prezentat de Dan Bulucea, Country Manager Google România, la conferinţă fiind invitaţi şi directorul Filarmonicii “George Enescu”, Andrei Dimitriu, sediul acesteia fiind primul obiectiv inclus în proiect, secretarul de stat responsabil de patrimoniu din Ministerul Culturii – Sergiu Nistor – şi şeful Serviciului de turism din cadrul Primăriei Capitalei, Mihai Guţanu.

Parcul Naţional Retezat, centrul istoric al Sighişoarei, bisericile de lemn din Maramureş, mănăstirile din Moldova, satele cu biserici fortificate din Transilvania, Castelul Peleş, Cheile Bicazului şi multe altele vor fi reflectate în imagini pe Google Maps.

Astfel, acoperirea Street View în România se extinde cu încă 39 de oraşe, printre care Craiova, Focşani, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Alba Iulia, Galaţi, Deva, Hunedoara, Sfântu Gheorghe, Zalău.

 

Continuare articol: http://www.turisminpresa.ro/obiectivele-turistice-ale-romaniei-din-39-de-orase-mari-disponibile-pe-google-maps/