Acasă » 2012 » august

Arhiva Lunii: august 2012

*pentru inscrierea la cursurile de turism organizate de Crrt Iasi completati formularele de mai sus

Galerie foto

dscn0257 dscn0258 dscn0261 dscn0262

NEWSLETTER

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru, introdu adresa ta de email mai jos. Vei primi un email de confirmare!

Dezvoltarea prin turism (II)

de Aurel Borșan Vom continua să dezvoltăm unele din ideile prezentate anterior sau vom aduce (sperăm) altele mai intresante. Suntem deschişi oricărei colaborări pe tema dezvoltării prin turism a comunităţilor. Sistemul de turism local Conceptul (îl vom numi prescurtat STL) reprezintă modul de organizare a activtăţilor turistice pe “zone omogene” din punct de vedere cultural,

Destinaţia turistică Prahova şi oportunităţile oferite de implementarea Sistemului de Turism Local (STL)

Fundaţia Amfiteatru şi Centrul Regional de Resurse în Turism Buşteni invită în data de 31 august 2012 – orele 17.00, reprezentanţii autorităţilor locale, primarii şi consilierii locali, agenţii comerciali, producătorii de vinuri, furnizorii de servicii turistice şi ONG-uri la o dezbatere publică cu tema: “Destinaţia turistică Prahova şi oportunităţile oferite de implementarea Sistemului de Turism Local

Dezvoltarea prin turism (I)

de Aurel Borșan Este necesară o depășire a barierei  devenită clișeu  jurnalistic și psihologic (n-avem investiții, n-avem infrastructură  pentru un turism civilizat) nu pentru că n-ar exprima adevăruri vizibile, ci pentru a influența îmbinarea armonioasă a dimensiunii “fizice” cu însăși esența turismului: experiența umană. Având obligația să analizez situația studiilor, materialelor, programelor, aflate la dispoziția

Muzeul Taranului Roman, printre atractiile turistice recomandate de The New York Times

Muzeul Taranului Roman din Bucuresti se numara printre atractiile turisitice recomandate de cotidianul The New York Times, care prezinta succint exponatele muzeului si recomanda vizitarea expozitiei „Ciuma” si a magazinului de suveniruri adapostite in cladirea de pe Soseaua Kiseleff.

Ocupand o cladire de la inceputul secolului al 20-lea, care poarta semnatura arhitectului Nicolae Ghica-Budesti, Muzeul Taranului Roman adaposteste mobilier, utilaje agricole, costume, crucifixe, tapiserii, textile si cateva icoane foarte frumoase, scrie The New York Times, citat de Mediafax.

In mod surprinzator, o mare parte din aparent primitivele echipamente tehnologice de la primul etaj al muzeului sunt in continuare functionale si, alaturi de multe alte obiecte pastrate pe acelasi nivel al muzeului, ilustreaza stilul de viata al comunitatii rurale romanesti, se mai spune in materialul postat pe site-ul cotidianului.

Publicatia aminteste si faptul ca, in timpul perioadei comuniste, cladirea a gazduit Muzeul Partidului Comunist Roman, a Miscarii Revolutionare si Democratice din Romania.

 

Sursa articol: http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/muzeul-taranului-roman-printre-atractiile-turistice-recomandate-de-the-new-york-times-79995/

Turismul local- o necunoscută pentru județul Vaslui

Drumuri proaste, lipsa locurilor de cazare și dezinteresul autorităților sunt câteva dintre motivele care au îngropat turismul local în județul Vaslui. Obiectivele istorice importante din județ rămân neștiute și nevizitate de nimeni, nici măcar de turiștii români. Nicio agenție locală din cele 23 acreditate nu promovează turismul vasluian. Oamenii susțin că ar trebui să existe un interes sporit și pentru această ramură ce poate aduce venituri locuitorilor din zonă. Evident, în cele mai multe cazuri, vasluienii dau vina pe autoritățile locale și județene care nu se implică în realizarea unui proiect de acest gen, invocând varii motive pentru a se dezvinovăți.

Casa Personalităților din Bârlad, muzeele sătești din Grumezoaia, Giurcani, Tăcuta, muzeul viticol din Huși, mănăstirile Florești, Moreni, Movila lui Burcel, rezervațiile paleontologice de la Mânzat- sunt doar câteva dintre obiectivele turistice ce ar putea să fie promovate. Județul Vaslui mai are, însă, și monumente și case memoriale, muzee și parcuri  de o valoare și o importanță deosebită. Nimeni nu se înghesuie, totuși, să le scoată în lume.

Potrivit unui reprezentant al unei agenții de turism, motivele neimplicării sunt, în primul rând, legate de infrastructură. „Am încercat să promovăm obiectivele turistice din județ, dar ne-am lovit de infrastructură, care nu este foarte ridicată. Mă refer aici la drumuri. Ca să ajungem la o mănăstire sau la alte obiective turistice, drumurile sunt aproape impracticabile. Lipsa unor cazări cu un preț avantajos ne împiedică, din nou, să atragem turiștii aici, în această zonă.”, a declarat același reprezentant al agenției de turism.

O altă problemă dureroasă a turismului vasluian este că o parte din monumentele istorice au început deja să se deterioreze, dovedind o dată în plus lista de interese a celor care ar trebui să se ocupe de imaginea județului.

Sursă text: Radio România Iași

Sursă foto: wikipedia.org

„Lăsați România așa cum e. O carte de vizită mai bună nu găsiți.”

Nu există seară în care să ratăm rubrica Vremea din cadrul Știrilor PRO TV. De ce? Pentru că există acolo un om care știe mai bine decât oricare altul cum stă treaba cu norii și cu vântul în următoarele zile. Florin Busuioc sau Busu, așa cum îl cunoaștem noi toți, a ales să ne vorbească  și despre altceva, în afară de meteorologie.  Turism, experiențe de neuitat și România- acestea sunt câteva dintre subiectele interviului de mai jos.

CRRT Iași: Florin Busuioc sau Busu, cum îl cunoaștem noi toți, e un om pasionat de actorie, meteo și culinar. Ce putem spune despre călătorii?

Florin Busuioc: Omul este dator să se afle într-o permanent călătorie. Indiferent care este destinaţia, indiferent cât de îndepărtată, călătoria te ajută să te cunoşti pe tine însuţi. Şi pentru că ne-am născut iscoditori şi înfometaţi de descoperire, avem obligaţia faţă de natura noastră şi faţă de natură, să călătorim.

CRRT Iași: Când vine vorba despre destinații, înclinați către străinătate sau preferați România?

Florin Busuioc: M-am întrebat întotdeauna ce-om căuta pe Marte când ştim atât de puţine despre planeta noastră. Simt că ştiu atât de puţine despre România, fabuloasa mea ţară, încât am nevoie să o descopăr întâi pe domnia sa şi sigur, printre picături, să mă aventurez şi spre Marte.

CRRT Iași: Cu siguranță ați atins cele mai multe obiective turistice ale țării noastre. Ce a rămas neexplorat și ce ați alege/ re-alege ca locuri de văzut atunci când vine vorba despre regiunea de nord-est a României?

Florin Busuioc: O să fiţi surprinşi, probabil, dar Bucovina şi partea nord-estică a ţării erau obiectivele călătoriei în care urma să plecăm la o zi distanţă de momentul în care s-a prăpădit Radu. Chiar dacă am fost prin Bucovina, felul în care reuşeam să descoperim locurile împreună era cu totul diferit. Aşadar, e locul în care trebuie să ajung şi pe care să-l descopăr aşa cum ar fi vrut Radu Anton Roman.

CRRT Iași: Turismul e un domeniu care încă e în dezvoltare în România. Cum vedeți viitorul acestei arii de activitate?

Florin Busuioc: Asta e o discuţie foarte lungă şi, probabil, există foarte multe păreri legate de subiect. Dacă mă întrebaţi pe mine, aş face tot posibilul să nu ating în niciun fel incomparabila frumuseţe sălbatică a ţării mele, ajutând doar cu căi de acces şi utilităţi care să ne asigure confortul minimal şi să nu afecteze natura. Există zone – Valea Jiului, de exemplu, care au murit din punct de vedere industrial, însă toată salba de oraşe care acum arată de parcă ar fi trecut prin Armageddon ar putea fi transformate în staţiuni exclusiv turistice pentru că de acolo opţiunile sunt atât de variate şi numeroase încât succesul ar fi, cred eu, foarte mare.

CRRT Iași: Știm că emisiunea „Bucătăria lui Radu” se bucura de un real succes în timpul difuzării sale. Ce credeți despre turismul culinar și aplicabilitatea lui în România?

Florin Busuioc: Depinde de fiecare. Cel care este construit să încerce orice năzbâtie culinară şi să se arunce cu toată fiinţa şi mai ales, cu bolta palatină în orice experinţă are de descoperit în România o întreagă lume.

CRRT Iași: Antreprenorii din turism sunt din ce în ce mai mulți tineri, cu initiative și spirit pragmatic. Merită să avem încredere în șansele turismului în țara noastră?

Florin Busuioc: Atâta vreme cât nu transformăm România în Austria, Baleare, Halkidiki, Antalya sau mai ştiu eu ce altă destinaţie şi luăm din experienţa lor serviciile şi logistica şansele ca turismul să arate altfel şi la noi sunt foarte mari. Dar… lăsaţi România aşa cum e pentru că o carte de vizită mai bună nu găsiţi.

CRRT Iași: Când vine vorba de călătorii, rămâi întotdeauna impresionat de ceva care rămâne în sertarul cu amintiri. Care e episodul cel mai frumos petrecut în România din acest punct de vedere?

Florin Busuioc: Am descoperit un loc în care nu trebuia să ajung şi care se numeşte Împărăţia lui Zamolxe. Am ajuns acolo din greşeală, străbătând un drum forestier de vreo trei ore, undeva prin Munţii Apuseni. Când am ajuns acolo am avut sentimentul că sunt în alt timp, în alt spaţiu, în altă dimensiune spirituală, pentru că, într-adevăr, acolo era Împărăţia lui Zamolxe.

Turismul nemțean merge din ce în ce mai bine

Agenții economici nemțeni care-și desfășoară activitățile în domeniul turistic au avut în prima jumătate a acestui an o activitate mai bună comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această situație este dovedită de o serie de date centralizate de Direcția Regională de Statistică Neamț. Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2012, structurile de cazare de 3 stele au fost cele mai căutate, aproape 50% din numărul de turiști făcând această alegere. Pe de altă parte, municipiul Piatra Neamț se află pe primul loc în topul localităților vizitate de străini. Aceștia nu au ocolit nici comunele Alexandru cel Bun sau Pângărați, dat fiind faptul că o parte din lăcașurile de cult importante din județ sunt situate pe raza acestor localități. Din păcate, însă, turiștii străini sosiți din Italia, Israel, Franța, Germania sau Spania, nu au zăbovit prea mult pe meleagurile nemțene. Statisticile indică durata medie a șederii ca fiind de 2 zile.

 

Sursa text: Radio România Iași

Sursa foto: flux.md

Mii de turiști la Festivalul Medieval de la Suceava

A șasea ediție a Festivalului de Artă Medievală de la Suceava și-a închis porțile duminică seară după patru zile de spectacole care mai de care mai atractive și interesante.

Cei peste 10.000 de turiști care s-au perindat în perioada 16-19 august la Cetatea de Scaun și la Muzeul Satului Bucovinean au putut savura lupele încrâncenate dintre păgâni şi creştini, dansurile romantice ale cavalerilor și ale domnițelor, concertele tari ale unor trupe precum Lupus Dacus, Truverii sau Odyssey, piese de teatru pentru copii sau recitalul memorabil al maestrului Ion Caramitru. Una dintre atracţiile festivalului la care au luat parte mii de oameni, a fost spectacolul pirotehnic pregătit de Asociaţia Gladius Dei – Sine Missione, dar şi spectacolul prezentat de Trupa Hypnosis din Braşov.

Concursul „Noaptea supravieţuitorilor”, concurs cu tradiţie la Festivalul de Artă Medievală de la Suceava, la care au lut parte nouă perechi de cavaleri şi domniţe a fost câștigat de sucevenii Carmen Sediuc şi Ionuţ Drăghici. Printre probele din concurs s-au numărat alergarea cu picioarele înfăşurate într-un sac de cânepă, trasul cu arcul la ţintă, în baloţi de paie, trasul de funie (probă eliminatorie), gătitul fără ustensile, mimă. Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a înmânat premiul cel mare câştigătorilor concursului și anume o replică a sabiei domnitorului moldovean Ştefan cel Mare.

Află mai multe pe Suceava News Online: http://svnews.ro/mii-de-turisti-la-festivalul-medieval-de-la-suceava_8791#ixzz245rMsZPX

Oare să dau „join”?

Facebook ne schimbă viața în fiecare zi. Dependenți de like-uri, post-uri, tag-uri și event-uri, ne implicăm mereu în rețelele sociale, simțindu-ne deodată datori să devenim parte a acestui grup mare, mare de milioane de oameni. Și tot așa, uităm de ce se întâmplă afară, în lumea noastră reală, de care ne lepădăm din ce în ce mai des odată cu apariția comunităților virtuale.

Dar trebuie să le recunoaștem și lor meritele. Cum altfel ai putea da „join” din fotoliul tău de acasă, la miez de noapte, anunțându-l pe organizatorul event-ului că vei fi acolo, fără doar și poate? Pentru că despre event-uri voiam să vorbesc și voiam să mă refer chiar la cele care se desfășoară afară și la care lumea dă join și la propriu și la figurat.

Acum îi spunem event, dar până nu demult participai, ca tot omul, la desfășurarea unui eveniment. Indiferent că era o expoziție, o lansare de carte, un spectacol, o conferință sau un meci de fotbal, toate se numeau evenimente. Și încă se mai numesc pentru cei mai mulți dintre noi, care încă nu au microbul Facebook bine definit în sânge și englezismele întipărite în vorbirea de zi cu zi.

Și dacă tot vorbim despre evenimente, nu e nimic mai frumos decât să participi la unul. De fapt, da, este ceva mai frumos. Să te implici în organizarea acestuia. La început pare de vis, te simți deținător al puterii absolute, dai sfaturi și ordine și crezi că totul va decurge așa simplu până la final. De fapt, cu cât lucrurile ajung mai aproape de ziua Z, sentimentele încep să se schimbe și să ți se pară cea mai îngrozitoare sarcină. Tensiunea crește, lucrurile se precipită, nimeni nu-și mai știe locul și atribuțiile și totul pare să se transforme în haos. E o iluzie. De fapt, acesta nu e decât semnul cel mai sigur că evenimentul pe care-l pui la cale o să fie așa cum ți-ai imaginat când i-ai creionat schița pe hârtie. Și , de fapt, ceea ce urmează e cel mai frumos. Satisfacția post-eveniment e cea care îți dă încredere în tine și te face să-ți dai seama că abia aștepți un alt eveniment. Practic, devii dependent de această doză de mulțumire care îți invadează sufletul fix după ce totul s-a încheiat.

Nu pot să spun decât că în cazul meu, experiența personală își spune cuvântul. În turism, evenimentele sunt tare frumoase. Studentă în internship, am participat la două experiențe de acest gen. Indiferent că a fost un spectacol care să te facă să călătorești către porțile Iașului de altădată sau că am pus la cale cu o echipă extraordinară Săptămâna Turismului la Iași, am simțit că a meritat.

Și până la urmă, de ce să mergem la evenimente? Pentru că ești în mijlocul acțiunii, pentru că interacționezi cu oamenii și afli lucruri noi și rămâi cu o amintire. Mai ales tot ce ține de turism poate să-ți deschidă ochii către alte orizonturi, poți să înveți o grămadă de chestii sau să declanșezi o idee nouă pe care poți să o pui în practică. Fie că ești organizator sau participant, evenimentele îți aduc aminte că se întâmplă lucruri în jurul tău de care ar trebui să profiți.

„Event-urile” sunt bune și de aceea trebuie să fii acolo. Să te implici, să vezi, să povestești și altora și să știi cât mai multe. Eu una aștept un târg de turism care să mă surprindă cu activități faine și subiecte de actualitate din domeniu.

Tu de când nu ai mai participat la un eveniment?

 

Firuța Slevoacă

Sursa foto: http://www.invent.md

România turistică, descrisă de Lonely Planet. Ce zonă este „sufletul rural” al ţării

Turiştii străini care vor să ştie de ce ar alege România pentru a-şi petrece concediile pot afla de acum care sunt cele mai importante puncte de atracţie. Topul a fost făcut de jurnaliştii britanici specializaţi pe turism. Astfel, Lonely Planet vorbeşte despre călătoria în România ca fiind ceva între un Halloween etern şi coperta unuia dintre albumele Led Zeppelin, care prezintă un agricultor ce cară în spate o legătură de crengi.

Jurnaliştii britanici îşi încep descrierea vorbind despre contrastele dintre maşinile de lux pe care le conduc unii români şi căruţele care se plimbă la ţară pe drumurile pline de gropi. Le atrag atenţia şi căpiţele de fân, dar şi turmele de oi care rătăcesc pe munte. Jurnaliştii nu scapă din vedere nici Legenda lui Dracula, care atrage mulţi vizitatori. În total, aceştia cred că sunt 13 recomandări cu locuri pe care turiştii merită să le viziteze în România. Pe prima poziţie se află Maramureşul, despre care jurnaliştii britanici spun că este „inima şi sufletul rural al României”, cu biserici din lemn, cimitire pictate şi ţuică ce te arde pe gât”.

În topul jurnaliştilor britanici urmează oraşele Sighişoara, Braşov şi Timişoara, dar şi [C2]Bucureştiul, despre care aceştia spun că este “transformarea inconfundabilă comunistă a Micului Paris din Est de odinioară, cu localuri boeme, mâncare bună și parcuri pline de viață.”

Printre punctele de atracţie menţionate pe Lonely Planet se află şi „Transfăgărăşanul, caracterizat ca un drum în zig zag ameţitor printre stânci colţuroase şi lacuri glaciare, unde turiştii se pot bate cu zăpadă toată vara”.

Jurnaliştii le recomandă turiştilor să viziteze şi Valea Argeşului, Mănăstirile din Bucovina, Cheile Bicazului, dar şi „Delta Dunării, văzută ca o zonă cu sate de pescari dezolante, la care ajungi printr-un labirint de canale”.

Printre ultimele locuri recomandate spre vizitare turiştilor se află şi Hunedoara, un oraş, spun ei, industrial în stil sovietic şi probabil castelul cel mai plin de fantome din Transilvania.

 

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/cele-mai-mari-atractii-turistice-ce-zona-a-romaniei-este-sufletul-rural-al-tarii_991097.html#ixzz244g78EGY