Acasă » BLOG

Categoria BLOG

*pentru inscrierea la cursurile de turism organizate de Crrt Iasi completati formularele de mai sus

Galerie foto

dscn0257 dscn0258 dscn0261 dscn0262

NEWSLETTER

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru, introdu adresa ta de email mai jos. Vei primi un email de confirmare!

Hei, Turism! La mulți ani!

Azi nu e doar o zi de toamnă care pare mai mult a vară, ce-i drept. E 27 septembrie și sărbătorim multe lucruri frumoase. Google ne-a întâmpinat cu un tort virtual de dimineață și umblă vorba că peste tot în lume azi sărbătorim turismul. Îl sărbătorim pentru că merită și pentru că e un fenomen care ne place din ce în ce mai mult. Nu c-ar fi el foarte tânăr, ba chiar aș zice că are o vârstă venerabilă.

Citind printre rânduri unele articole, am aflat că turiști există de când lumea și pământul, încă din Antichitate, doar că nu știau ei că se numesc așa. Călătoriile au fost organizate încă din timpuri vechi pentru că omul simțea nevoie să cunoască mai mult decât spațiul în care trăia. Putem spune chiar că turismul s-a născut din curiozitate și necesitate. Mai târziu, schimburile de bunuri sau chiar și războaiele au devenit surse ale fenomenului turistic. Fără a călători, nu puteai să descoperi celelalte ținuturi, bogățiile sau lipsurile pe care le aveau, cultura altor popoare sau chiar oamenii de pe alte meleaguri.

Încet, încet, prin Evul Mediu, fenomenul religios a luat amploare, iar pelerinajele au devenit principalele călătorii pe care le desfășurau oamenii.  Căutându-și alinarea sufletească sau, pur și simplu, mânați de dorința de a ajunge pe tărâmuri considerate sfinte și cu puteri miraculoase, oamenii colindau pământul în lung și-n lat. Singurul impediment era pe atunci infrastructura și rapiditatea de deplasare, însă, chiar și așa, turismul a evoluat.

Indiferent de formă, fenomenul a luat amploare și în epoca modernă. Dacă la începuturi se vorbea despre necesitatea de a călători în diverse scopuri, în prezent, omul a descoperit plăcerea unei plimbări în depărtare. A cunoaște lumea, pământuri și culturi diverse, feluri diferite de a trăi, tradiții și obiceiuri care din care mai ciudate, toate aceste lucruri nu pot decât să te înalțe ca om. Și tot în același mod, turismul a devenit un fenomen economic destul de dezvoltat, mai ales în unele regiuni ale lumii. Înveți atât de multe fără să-ți dai seama și poți să livrezi povești mai departe care să îi determine și pe alții să redescopere minunății ascunse.

Și în România, turismul are vechime. Se spune că fenomenul e întâlnit de peste 2000 de ani, Băile Herculane fiind o destinație pentru turismul balnear pe vremea aceea. Indiferent de perioadă, țara noastră a avut ce arăta lumii întregi. Chiar și în prezent, ne străduim să-i aducem și pe cei străini, dar și pe români, să vadă ce avem de arătat. Nu sunt puține destinațiile turistice, dar problemele apar din alte motive, greu de explicat astăzi, în această frumoasă zi de toamnă.

Tocmai de aceea, zic să nu ne mai gândim și să plecăm astăzi departe ca să sărbătorim așa cum trebuie Ziua Mondială a Turismului. Și dacă nu e să fie departe, e bine să-ți redescoperi și orașul în care locuiești. S-ar putea să dai peste lucruri pe care nu le-ai observat niciodată și care să-ți placă.

Așadar, hai să fim turiști azi!

Articol de Firuța Slevoacă

Sursă foto: voceabasarabiei.net

„Lăsați România așa cum e. O carte de vizită mai bună nu găsiți.”

Nu există seară în care să ratăm rubrica Vremea din cadrul Știrilor PRO TV. De ce? Pentru că există acolo un om care știe mai bine decât oricare altul cum stă treaba cu norii și cu vântul în următoarele zile. Florin Busuioc sau Busu, așa cum îl cunoaștem noi toți, a ales să ne vorbească  și despre altceva, în afară de meteorologie.  Turism, experiențe de neuitat și România- acestea sunt câteva dintre subiectele interviului de mai jos.

CRRT Iași: Florin Busuioc sau Busu, cum îl cunoaștem noi toți, e un om pasionat de actorie, meteo și culinar. Ce putem spune despre călătorii?

Florin Busuioc: Omul este dator să se afle într-o permanent călătorie. Indiferent care este destinaţia, indiferent cât de îndepărtată, călătoria te ajută să te cunoşti pe tine însuţi. Şi pentru că ne-am născut iscoditori şi înfometaţi de descoperire, avem obligaţia faţă de natura noastră şi faţă de natură, să călătorim.

CRRT Iași: Când vine vorba despre destinații, înclinați către străinătate sau preferați România?

Florin Busuioc: M-am întrebat întotdeauna ce-om căuta pe Marte când ştim atât de puţine despre planeta noastră. Simt că ştiu atât de puţine despre România, fabuloasa mea ţară, încât am nevoie să o descopăr întâi pe domnia sa şi sigur, printre picături, să mă aventurez şi spre Marte.

CRRT Iași: Cu siguranță ați atins cele mai multe obiective turistice ale țării noastre. Ce a rămas neexplorat și ce ați alege/ re-alege ca locuri de văzut atunci când vine vorba despre regiunea de nord-est a României?

Florin Busuioc: O să fiţi surprinşi, probabil, dar Bucovina şi partea nord-estică a ţării erau obiectivele călătoriei în care urma să plecăm la o zi distanţă de momentul în care s-a prăpădit Radu. Chiar dacă am fost prin Bucovina, felul în care reuşeam să descoperim locurile împreună era cu totul diferit. Aşadar, e locul în care trebuie să ajung şi pe care să-l descopăr aşa cum ar fi vrut Radu Anton Roman.

CRRT Iași: Turismul e un domeniu care încă e în dezvoltare în România. Cum vedeți viitorul acestei arii de activitate?

Florin Busuioc: Asta e o discuţie foarte lungă şi, probabil, există foarte multe păreri legate de subiect. Dacă mă întrebaţi pe mine, aş face tot posibilul să nu ating în niciun fel incomparabila frumuseţe sălbatică a ţării mele, ajutând doar cu căi de acces şi utilităţi care să ne asigure confortul minimal şi să nu afecteze natura. Există zone – Valea Jiului, de exemplu, care au murit din punct de vedere industrial, însă toată salba de oraşe care acum arată de parcă ar fi trecut prin Armageddon ar putea fi transformate în staţiuni exclusiv turistice pentru că de acolo opţiunile sunt atât de variate şi numeroase încât succesul ar fi, cred eu, foarte mare.

CRRT Iași: Știm că emisiunea „Bucătăria lui Radu” se bucura de un real succes în timpul difuzării sale. Ce credeți despre turismul culinar și aplicabilitatea lui în România?

Florin Busuioc: Depinde de fiecare. Cel care este construit să încerce orice năzbâtie culinară şi să se arunce cu toată fiinţa şi mai ales, cu bolta palatină în orice experinţă are de descoperit în România o întreagă lume.

CRRT Iași: Antreprenorii din turism sunt din ce în ce mai mulți tineri, cu initiative și spirit pragmatic. Merită să avem încredere în șansele turismului în țara noastră?

Florin Busuioc: Atâta vreme cât nu transformăm România în Austria, Baleare, Halkidiki, Antalya sau mai ştiu eu ce altă destinaţie şi luăm din experienţa lor serviciile şi logistica şansele ca turismul să arate altfel şi la noi sunt foarte mari. Dar… lăsaţi România aşa cum e pentru că o carte de vizită mai bună nu găsiţi.

CRRT Iași: Când vine vorba de călătorii, rămâi întotdeauna impresionat de ceva care rămâne în sertarul cu amintiri. Care e episodul cel mai frumos petrecut în România din acest punct de vedere?

Florin Busuioc: Am descoperit un loc în care nu trebuia să ajung şi care se numeşte Împărăţia lui Zamolxe. Am ajuns acolo din greşeală, străbătând un drum forestier de vreo trei ore, undeva prin Munţii Apuseni. Când am ajuns acolo am avut sentimentul că sunt în alt timp, în alt spaţiu, în altă dimensiune spirituală, pentru că, într-adevăr, acolo era Împărăţia lui Zamolxe.

Oare să dau „join”?

Facebook ne schimbă viața în fiecare zi. Dependenți de like-uri, post-uri, tag-uri și event-uri, ne implicăm mereu în rețelele sociale, simțindu-ne deodată datori să devenim parte a acestui grup mare, mare de milioane de oameni. Și tot așa, uităm de ce se întâmplă afară, în lumea noastră reală, de care ne lepădăm din ce în ce mai des odată cu apariția comunităților virtuale.

Dar trebuie să le recunoaștem și lor meritele. Cum altfel ai putea da „join” din fotoliul tău de acasă, la miez de noapte, anunțându-l pe organizatorul event-ului că vei fi acolo, fără doar și poate? Pentru că despre event-uri voiam să vorbesc și voiam să mă refer chiar la cele care se desfășoară afară și la care lumea dă join și la propriu și la figurat.

Acum îi spunem event, dar până nu demult participai, ca tot omul, la desfășurarea unui eveniment. Indiferent că era o expoziție, o lansare de carte, un spectacol, o conferință sau un meci de fotbal, toate se numeau evenimente. Și încă se mai numesc pentru cei mai mulți dintre noi, care încă nu au microbul Facebook bine definit în sânge și englezismele întipărite în vorbirea de zi cu zi.

Și dacă tot vorbim despre evenimente, nu e nimic mai frumos decât să participi la unul. De fapt, da, este ceva mai frumos. Să te implici în organizarea acestuia. La început pare de vis, te simți deținător al puterii absolute, dai sfaturi și ordine și crezi că totul va decurge așa simplu până la final. De fapt, cu cât lucrurile ajung mai aproape de ziua Z, sentimentele încep să se schimbe și să ți se pară cea mai îngrozitoare sarcină. Tensiunea crește, lucrurile se precipită, nimeni nu-și mai știe locul și atribuțiile și totul pare să se transforme în haos. E o iluzie. De fapt, acesta nu e decât semnul cel mai sigur că evenimentul pe care-l pui la cale o să fie așa cum ți-ai imaginat când i-ai creionat schița pe hârtie. Și , de fapt, ceea ce urmează e cel mai frumos. Satisfacția post-eveniment e cea care îți dă încredere în tine și te face să-ți dai seama că abia aștepți un alt eveniment. Practic, devii dependent de această doză de mulțumire care îți invadează sufletul fix după ce totul s-a încheiat.

Nu pot să spun decât că în cazul meu, experiența personală își spune cuvântul. În turism, evenimentele sunt tare frumoase. Studentă în internship, am participat la două experiențe de acest gen. Indiferent că a fost un spectacol care să te facă să călătorești către porțile Iașului de altădată sau că am pus la cale cu o echipă extraordinară Săptămâna Turismului la Iași, am simțit că a meritat.

Și până la urmă, de ce să mergem la evenimente? Pentru că ești în mijlocul acțiunii, pentru că interacționezi cu oamenii și afli lucruri noi și rămâi cu o amintire. Mai ales tot ce ține de turism poate să-ți deschidă ochii către alte orizonturi, poți să înveți o grămadă de chestii sau să declanșezi o idee nouă pe care poți să o pui în practică. Fie că ești organizator sau participant, evenimentele îți aduc aminte că se întâmplă lucruri în jurul tău de care ar trebui să profiți.

„Event-urile” sunt bune și de aceea trebuie să fii acolo. Să te implici, să vezi, să povestești și altora și să știi cât mai multe. Eu una aștept un târg de turism care să mă surprindă cu activități faine și subiecte de actualitate din domeniu.

Tu de când nu ai mai participat la un eveniment?

 

Firuța Slevoacă

Sursa foto: http://www.invent.md

Destinatii care iti taie rasuflarea. Cele mai frumoase 25 locuri de pe pamant.

Cu totii cautam destinatii de vis atunci cand vrem sa evadam din cotidian, sa ne reincarcam bateriile si sa petrecem cateva zile departe de nebunia marilor orase. Utilizatorii Youtube au votat recent cele mai frumoase 25 de locuri de pe pamant.

Cele mai frumoase locuri de pe Terra asteapta sa fie descoperite de catre turisti. Nu vorbim despre destinatii extrem de aglomerate, capitale europene ori statiuni celebre in intreaga lume. Surprinzator poate pentru unii, dar marile capitale ale lumii nu sunt atat de prezente in clasament.
Userii Youtube au votat cel mai frumos loc de pe pamant. Potrivit lor, acesta se afla in nordul Italiei.
Destinatiile aflate pe urmatoarele pozitii se afla in Norvegia, Germania, Polinezia Franceza si Grecia. Pentru a vizualiza topul celor 25 cele mai frumoase locuri din lume, urmariti filmuletul de mai jos.

http://www.youtube.com/watch?v=jO58Zk826Tc&feature=player_embedded

 

Sursa articol: http://www.incont.ro/turism-extern/destinatii-care-iti-taie-rasuflarea-cele-mai-frumoase-25-locuri-de-pe-pamant-video.html

 

„Turismul este un domeniu care-ti cere sa fii atat visator, dar si realist, atat entuziasmat, cat si ponderat.”

Alex Cirtu este unul dintre curajosii participanti ai concursului MasterChef, difuzat de PRO TV si vizionat de majoritatea romanilor. Pasionat de domeniul culinar, Alex a acceptat sa ne vorbeasca despre pasiunea sa si despre turismul gastronomic, incercand sa ne ofere o alta perspectiva asupra viitorului acestui domeniu in Romania

 

 

                                                 

CRRT Iasi: Va cunoastem de la televizor si stim foarte bine ca ati ajuns destul de departe in concursul MasterChef. Cum a aparut sau cum ati decoperit aceasta pasiune pentru domeniul culinar?

Alex Cirtu: Dupa parerea mea te nasti cu aceasta pasiune pentru domeniul culinar-  pur si simplu o ai in sange, trebuie doar sa ai pe cineva care sa te indrume in acea directie. Este una din acele multe lucruri frumoase in viata pe care le simti inainte sa le gandesti, iar eu am avut dintotdeauna pe cine a trebuit langa mine sa ma invete sa simt aceste lucruri. Nu am inceput sa gatesc serios decat pe la varsta de 14 ani si atunci printr-o conjunctura nefavorabila, mai mult fortat de situatie as putea spune. E greu sa iei taurul de coarne cand in casa exista o bucatareasa profesionista ca bunica sau mama care atunci cand pune mana pe un ingredient aleatoriu acesta se transforma in cea mai buna mancare posibila. Am muncit din greu sa impresionez si inca am foarte multe lucruri de invatat, ba chiar as putea spune ca sunt la inceput de drum si ma simt ca un burete care doreste sa absoarba din ce in ce mai mult. Sunt o fire ambitioasa si stiu ca orice mi-as propune, mai devreme sau mai tarziu se va realiza.

CRRT Iasi: Locul de munca ocupa o mare parte din viata unui om. Tocmai de aceea, foarte multi dintre noi renunta la pasiuni. Credeti in existenta unui loc de munca care sa implice si o pasiune, un hobby?

 Alex Cirtu: Am avut cel mai bun exemplu in familie, si-anume mama mea. Mama, de-alungul vietii a facut foarte multe scoli in domenii care nu aveau absolut nicio legatura unul cu altul. A inceput cu Facultatea de Medicina, Scoli de Contabilitate, Facultatea de Farmacie si Facultatea de Managementul Afacerilor. Este absolventa a 2 facultati si multe scoli de formare profesionala pe langa. A facut acest lucru tocmai pentru a descoperi ceea ce ii place cu adevarat si de a face o cariera in domeniul respectiv. Aici pot sa spun ca ii calc pe urme. Sunt perfect constient de faptul ca visurile copilariei nu sunt intotdeauna cele ale omului matur si de-alungul anilor descoperirea lucrurilor noi te ajuta sa te orientezi inspre o anumita directie. De altfel, un factor decisiv in deciziile pe care o persoana le ia in viata este lipsa consilierilor in scoli. Copiii nu au parte de consilierea de care ar avea nevoie – lipsesc oamenii care sa-i indrume spre un anumit domeniu, care sa-i ajute sa isi descopere punctele forte si sa le dezvolte. Traim intr-o lume ce se afla intr-o continua schimbare, iar copiii sunt din ce in ce mai acaparati de ritmul accelerat al dezvoltarii tehnologiei. Departamentul Fortei de Munca al Statelor Unite estimeaza ca acesti copii din noua generatie vor avea in medie intre 10-14 joburi pana la varsta de 38 de ani, iar 1 din 4 angajati au mai putin de 1 an vechime intr-o companie. Sunt foarte multe job-uri in momentul de fata care acum 6-7 ani nu existau, iar denumirile din ce in ce mai pompoase pe care le observam in facultati sau la cursurile de formare profesionala nu fac decat sa pregateasca studentii de azi pentru job-uri care nu s-au inventat pana acum, discutand ipotetic despre o tehnologie care inca nu a aparut pe piata pentru a rezolva probleme ale caror existenta este neverosimila in acest moment. In ceea ce ma priveste, am avut parte de o educatie impecabila as putea spune, dar asta pentru ca intotdeauna a existat cineva sa se ocupe de mine si sa ma ghideze pe drumul cel bun. Am inceput si-am terminat foarte multe lucruri tocmai pentru a putea vedea la ce sunt bun, ceea ce imi place si ceea ce doresc sa fac pe viitor. Pot sa ma mandresc ca pana la varsta de 25 de ani am reusit sa lucrez in publicitate, in amenajari interioare, sa lucrez in colaborare cu 4 edituri mari atat ca traducator, dar si ca scriitor, sa colaborez cu Televiziunea Romana, cu Radio Romania Cultural, cu diverse reviste si ziare din tara, sa public carti si articole, sa fac sport de performanta, sa castig concursuri de gatit fara a face vreo ora de curs in acest domeniu si sa lucrez la o scoala de prestigiu cum este Scoala Britanica, invatand si modeland caracterele in formare. Au fost momente in viata mea cand am avut si 2 sau 3 joburi sau un job, scoala si antrenament, dar pentru acest lucru ai nevoie de ambitie. Eu nu stiu ce m-a impins mai tare, ambitia, dorinta de a-i rasplati pe ai mei pentru toti anii de sacrificiu sau pur si simplu dorinta mea arzatoare de a descoperi la ce sunt bun si ce anume imi place. In concluzie, in ceea ce ma priveste, intotdeauna am facut ceea ce mi-a placut si niciodata nu am facut un compromis de dragul banilor. Deci da! Pentru mine nu exista decat locul de munca unde pasiunea este la apogeu. Orice altceva reprezinta un detaliu insignifiant. Ceea ce faci in viata trebuie sa faci cu placere – intai trebuie sa vina placerea si apoi satisfactia materiala. Satisfactia materiala chiar daca intarzie sa apara, va veni in cele din urma, fiti sigur de asta. Iar eu pot sa spun ca abia acum la 25 de ani mi-am descoperit adevarata chemare in viata: vreau sa gatesc, vreau sa am propria emisiune culinara, vreau sa introduc gastronomia in scoli, sa schimb perceptia oamenilor despre bucatari si bucatarie in general si, nu in ultimul rand, sa ma implic in cat mai multe proiecte caritabile in speranta ca voi reusi sa le deschid ochii si celor care ar putea ajuta mai departe.

CRRT Iasi: Daca tot vorbim despre pasiuni, ce parere aveti despre domeniul  turismului, despre care se vorbeste destul de mult in ultima vreme in Romania? Este acest domeniu un domeniu care se poate practica doar cu pasiune?

 Alex Cirtu: Daca ma intrebati pe mine, turismul in Romania nu prea exista. Ar trebui sa se investeasca mult mai mult, avand in vedere ca exista tari pe-acest mapamond care numai din asa ceva traiesc. Pentru noi ar putea fi o sursa de venit fantastica, am putea ridica aceasta tara la rang de excelenta, s-o ducem acolo unde-i este locul. Sunt mai multe lucruri pe care le-am putea promova, mai putin costisitoare, cum ar fi promovarea traditiilor si a obiceiurilor romanesti, care dupa cum puteti vedea, dispar cu o viteza halucinanta. Pe de alta parte, sunt cele care necesita investitii masive pe care noi, daca vom reusi sa le mentinem la acelasi nivel calitativ, le-am putea recupera in cativa ani de zile. Insa problema cu care aceasta tara se confrunta este lantul vicios pe care ni l-am creat singuri. Nu putem promova obiceiuri si traditii pentru ca avem acelasi stil invechit de promovare care nu ii mai atrage pe oamenii din ziua de azi. Trebuie adusa in prim plan o inovatie si sunt sigur ca tinerii din ziua de azi, in care eu mi-am pus mari sperante, daca li se va da ocazia sa se afirme, pot face o figura frumoasa in acest sens. Pe de alta parte, nu putem investi in lucrurile costisitoare pentru ca ati vazut si dumneavoastra cum se misca lucrurile in tara noastra. Nu stie stanga ce face dreapta si invers. Turismul este un domeniu care se practica atat cu pasiune, dar si cu cap, cu chibzuinta. Este un domeniu care-ti cere sa fii atat visator, dar si realist, atat entuziasmat, cat si ponderat. Pasiunea are un cuvant greu de spus in acest domeniu, dar atat finantele, cat si o buna manageriere a finantelor sunt la fel de importante.

CRRT Iasi: Gandindu-ne la turismul gastronomic, ce sanse credeti ca are acest domeniu in Romania?

 Alex Cirtu: Turismul gastronomic? Pai, hai sa privim lucrurile dintr-un singur punct de vedere, si aici voi incerca sa fiu cat mai obiectiv cu putinta. Spre deosebire de foarte multe tari, in Romania, desi nu exista foarte multe feluri de mancare traditionala cu care ne putem mandri ca sunt ale noastre, se gateste bine si mai mult de-atat, noua, romanilor, ne place sa mancam. Si ce ne mai place! Sunt momente in viata mea cand ma gandesc daca sunt lucruri mai importante pe lumea asta decat mancarea, pentru noi romanii. J Insa avem aceleasi conceptii invechite si ne este frica de nou, de schimbare. Avem cel mai mare procentaj de oameni care in ciuda faptului ca nu agreeaza job-ul unde ei activeaza, prefera sa se complaca decat sa faca ceva in aceasta privinta. Si asemeni copiilor mici, si noi adultii avem nevoie sa vedem de mai multe ori ceva (si nu ma refer numai pe plan gastronomic) sa prindem incredere in acel ceva si sa-l incercam si noi la randul nostru. Pana la emisiunea MasterChef, romanii nu cunosteau alte lucruri in afara de sarmale, mici, cefe de porc sau piepti de pui, cartofi prajiti si ciorbe, etc. Toate aceste lucruri existau cu mult inaintea acestei emisiuni, insa modul in care promovezi ceva conteaza enorm de mult. Faptul ca MasterChef a fost ceva diferit si pe placul romanilor ne-a propulsat cu 5 ani avans in domeniul culinar si le-a deschis mintile romanilor. Sunt mult mai permisivi si mai dornici de nou. Numai in momentul in care constientizezi ca s-au facut foarte multe lucruri pe lumea aceasta, iar oamenii se lasa din ce in ce mai greu impresionati sau nu mai au timp de pierdut in fata lucrurilor care necesita foarte multa atentie, abia atunci vom progresa si mai mult. Promovarea inseamna totul, ea este cheia succesului, trebuie sa fii cat mai inventiv pentru a realiza ceea ce ti-ai propus. Dar toate acestea trebuie facute cu cap, in prezenta consultantilor si consilierilor, cu un control strict asupra cheltuielilor si cu un sondaj de piata bine definit.

CRRT Iasi: V-ati gandit vreodata la posibilitatea de a deschide o afacere legata de acest domeniu?

Alex Cirtu: In fiecare zi ma gandesc la posibilitatea de a deschide o afacere in acest domeniu, fie ea un restaurant sau un lant de restaurante deosebit, cu open kitchen, cu interactiune cu clientii, cu show-uri culinare si multe alte idei asemanatoare. Insa pentru aceasta idee, oricat de pasionat, chibzuit, ponderat si cu picioarele pe pamant as fi, imi lipseste capitalul. Asa ca incerc sa-mi duc momentan pasiunea la rang de excelenta intr-un mod mult mai putin costisitor, dar original totodata. Colaborez cu foarte multi concurenti de la MasterChef, in special cu Mehrzad si Petru, si impreuna am vrea sa schimbam perceptia oamenilor despre mancare. Cu Mehrzad, alaturi de Claudia Rista, vom porni prin toata tara cu bucataria mobila, incercand sa fim prezenti la fiecare eveniment culinar de mare anvergura, fie el concurs sau eveniment de promovare. Pe asta vrem sa ne axam momentan, iar eu cred ca incetul cu incetul vom reusi ceea ce ne-am propus. MasterChef ne-a deschis ochii si a venit vremea sa dam si noi ceva inapoi tuturor. Romanii sunt datori sa cunoasca excelenta gusturilor, iar noi ii vom ajuta in aceasta privinta. Iar ca scop in viitorul realistic apropiat voi incerca sa fac tot posibilul pentru a avea propria emisiune culinara sau propriul restaurant. Numai asa as putea sa realizez ce mi-am propus si sa promovez turismul gastronomic asa cum ar trebui la noi, asa cum merita. Am incredere in oamenii din tara asta, la fel cum am incredere in mine si in apropiatii mei ca putem face o figura frumoasa daca vom munci pe masura.

 

 

Poftim la hram!

De când eram mică, așteptam cu nerăbdare să se facă vara. Venea vacanța și, da, era un motiv întemeiat de bucurie, așa cum e pentru toți copiii. Însă eu așteptam vara pentru că știam că , pe lângă vacanță, venea hramul.

Pe 20 iulie, în fiecare an de Sf. Ilie, la Botoșana, în județul Suceava, este hram. Hram și veselie, pentru că așa am fost obișnuită de când mă știu. E adevărat că niciodată nu eram încântată de zilele de dinaintea sărbătorii pentru că toată suflarea trebăluia. Mâncare și curățenie, acestea erau principalele activități. Treburi de femeie, cum spune tata tot timpul, zâmbind în colțul gurii pentru că el este scutit de orice fel de muncă zilele astea. Doar animalele și treaba câmpului, care se mai amână și ea la așa o zi mare de sărbătoare.

Bunica povestește tot timpul cum era hramul pe vremuri. Se făcea multă coptură, pâine, cozonaci și plăcinte, pentru că doar astea erau zilele însemnate în care puteai să mănânci asemenea bunătăți. „Eee, da’ce crezi, că era ca acuma, să mănânci pâine toată ziua-bună ziua? De hram, făceam în cuptor cât era ziua de mare, pentru că astea erau zilele: de hram , de Paști și de Crăciun”.  Mi se pare incredibil, dar interesant. Mai țin și eu minte când făceam pasca și cozonacii în cuptor, dar au trecut mulți ani de atunci.

Oricum, și acum ne pregătim temeinic. Facem sarmale și orez cu lapte, două feluri de mâncare nelipsite de pe masa la care se vor înfrupta hrămarii. Da, așteptăm hrămari. Nu la fel de mulți ca în trecut, când toți cumătrii și neamurile din satele învecinate veneau la hram la Botoșana. Dar, chiar dacă nu sunt la fel de numeroși, bunica pregătește și acum multă mâncare, pentru că, spune ea, nu se știe niciodată.

De dimineață e lege să mergem la biserică. Îmbrăcați în straie naționale, oamenii se adună la biserică, sărbătorindu-l cu credință și nădejde în Dumnezeu pe Sf.Ilie. El e cel care aduce ploile pe vreme de secetă și face ca grâile să se coacă mai bine atunci când e nevoie de căldură. Știe el ce-i mai bine pentru noi, așa spun tot timpul bătrânii satului. Și tocmai pentru că Cel de Sus are grijă de noi, există și sărbătorile lui  Sf.Ilie pe care le respectăm cu sfințenie. Pălia și Foca sunt sărbători de importanță mai mică în calendar, dar dacă nu vrei să te „pălești” sau să ai de-a face cu focul, așa cum au pățit unii care au lucrat în aceste zile, ții zilele așa cum se cuvine.

Pe vremuri, hora prelungită începea de după-masă și toată suflarea satului, de la tineret până la cei însurați și cu copii, era prezentă în centrul localității, unde fluierașul și vioara se întreceau în cântări. Și uite așa se petreceau până către noapte când începea balul, motivul fetelor tinere de a ieși pentru prima oară în sat și de a fi analizate cu atenție de privirile flăcăilor.

Lucrurile nu s-au schimbat acum, chiar dacă pare de necrezut. E adevărat că nu mai facem toată ziua în cuptor, dar mâncare multă încă se pregătește. Hrămarii nu mai sunt așa de mulți, dar încă îți mai trec pragul, iar la biserică mergem și acum îmbrăcați în straie naționale. Încă se mai organizează baluri, iar tineretul încă mai participă la petreceri la care muzica tradițională e la ea acasă.

Așa că, dacă vrei să vezi cum e la hram în Bucovina, nu-ți rămâne decât să poposești pe meleagurile noastre și să trăiești bucuria alături de noi. Pentru că bucovinenii îți spun cu drag: poftim la hram!

 

Articol de Firuța Slevoacă

Sursa foto: http://www.blogprinvizor.ro

Oare cum e să fii antreprenor?

Câteodată ne oprim asupra cuvintelor sofisticate, încercând să le deslușim sensul cu orice preț. Alteori, le lăsăm așa, să planeze deasupra noastră cu un aer de superioritate, fără să știm la ce se referă. Important e că sună bine și pompos și dacă sunt atribuite unei persoane, cu atât mai bine; admirația și respectul cresc exponențial odată cu dificultatea de a exprima verbal acele însușiri mărețe.

Așa mi s-a întâmplat și mie atunci când m-am lovit prima oară de cuvântul „antreprenor”. De fapt, prima oară când am auzit de noțiunea asta, eram prin clasa a 11-a, când o nouă materie își făcea loc prin lista celor multe din catalog. Educația antreprenorială ne învăța pe atunci să gândim mai în perspectivă, să avem o viziune mai practică a realității ce ne înconjoară și să facem bani cât mai ușor. Oricum, lucrurile nu erau prea bine așezate, chiar dacă realizam planuri de afaceri și ne chinuiam cu fel și fel de cifre complicate.

A trecut primul contact cu antreprenoriatul, dar conceptul tot apărea pe la televizor și printre cunoscuți. Așa că m-am apucat să fac o cercetare și să văd ce presupune să fii un antreprenor. Părea să nu fie mare lucru. Un om care vrea să facă ceva în viață și se apucă să „construiască” ceva din care să scoată profit, un întreprinzător, cum s-ar spune. Acesta era vestitul antreprenor. Nimic complicat până aici. Doar că urma partea mai dificilă. Ce presupune să fii un antreprenor de succes?

Abia aici lucrurile încep să se complice, dar din ce am citit, din ce am auzit și din spusele celor care au avut succes ca antreprenori, nu e imposibil să faci asta și să o faci și bine. E nevoie de un așa-zis mix. Puțin noroc, o cultură a antreprenoriatului, o cercetare a pieții, un așa-zis capital și o voință de fier. Aa, și să nu uităm de seriozitate. Indiferent de ce spun cei din jurul tău, scopul propus de tine trebuie să fie prioritar. Încrederea în propriile forțe e determinantă în astfel de situații.

Și uite așa, pășești pe un teren minat, câteodată, dar având convingerea că rezultatul o să fie pe măsura așteptărilor, calci apăsat și fără teamă, croindu-ți propria cărare pe care să o ghicească doar cine trebuie.

Domeniile în care poți să îți croiești drumușorul sunt nenumărate, dar cred eu că puține sunt acelea în care poți să dai dovadă și de creativitate și să faci totul cu pasiune. Una e să vinzi geamuri și alta e să găzduiești oamenii în pensiunea construită de tine.

De aceea afirm cu tărie că turismul e un domeniu numai bun de abordat de un spirit de antreprenor. Turismul îți dă voie să îți dezvolți afacerea pe diferite direcții. Indiferent că îți construiești o pensiune sau un hotel, îți deschizi o agenție de turism, inițiezi un program de turism local sau un centru de agrement interesant, toate acestea presupun contactul cu oameni și locuri. Nu poate fi nimic mai special și mai surprinzător decât experiențele de acest tip. Și pe lângă aceste beneficii, să nu le uităm și pe cele de ordin material. Având în vedere amploarea pe care o are domeniul la momentul de față, nu cred că ai de pierdut pe nici un front. Asta dacă știi să-ți folosești ideile și creativitatea cum și unde trebuie.

Să nu uităm că trebuie să te diferențiezi, indiferent de ce ai vrea să faci. Tinzând către unicitate, șansele de a-ți atinge scopul sunt cu atât mai mari. Nu trebuie decât să ai curaj și să crezi în ideea ta. Mai apoi vine munca multă, dar frumoasă. Până la urmă, nu poți face nimic fără un minim efort.

Eu încă mă gândesc la o astfel de oportunitate. Zona din care vin îmi oferă o perspectivă interesantă în ceea ce privește antreprenoriatul în turism. Faptul că provin dintr-un sat cu tradiție înconjurat și de alte localități cu un anumit specific mă face să reflectez la crearea unui produs turistic în această zonă. De exemplu, un traseu care să pună în valoare anumite obiective din acest areal de patru-cinci localități ar atrage, cu siguranță, un număr mai mare de turiști. Pe lângă aceasta, stilul de viață a locuitorilor, cu acele tradiții încă bine păstrate, cu un mod de a trăi mai aparte și cu anumite deprinderi care încă nu s-au uitat și încă se mai transmit din generație în generație, reprezintă un alt element care poate aduce plus valoare turismului din zonă. Nu am o strategie bine definită, dar am un punct de plecare. Și am încredere că, încetul cu încetul, lucrurile se vor contura într-o formă care să aducă beneficii ambelor părți implicate.

 
Tu nu ai nicio idee care merită să fie pusă în practică?

 

Articol de Firuța Slevoacă

Sursa foto: http://rasfatat.ro

Te invitam in Mexic

In largul coastelor Mexicului, la Cancun, cea mai cunoscuta statiune  din aceasta tara, turistii indragostiti de sporturile subacvatice au  parte de o priveliste absolut inedita.

Jason de Caires Taylor, fondatorul si directorul artistic al Muzeului  Subacvatic de Arta, a ales sa-si promoveze lucrarile intr-un mod total  diferit fata de alti sculptori. El creaza sculpturi realiste ale unor persoane si apoi le plaseaza pe  fundul marii, in dreptul coastelor din Granada, Mexic si Indiile de  Vest.
Odata cu timpul, aceste sculpturi se degradeaza si evolueaza diferit,  dupa ce intra in contact cu diferitele tipuri de viata marina. Fie ca in jurul lor se rasucesc alge, sau coralii cresc de ele, aceste sculpuri devin in timp o opera de arta in sine. Jason de Caires Taylor Cele mai multe statui create de Taylor, 400, au fost “expuse” in apele limpezi ca cristalul din Mexic, in Cancun.
Jason de Caires Taylor foloseste doar materiale sigure pentru mediul  inconjurator pentru a-si crea opera. De fapt, materialele utilizate sunt   prielnice cresterii coralilor.

Sursa : www.bzi.ro

Si tu poti ajunge aici. Afla cum: http://arte.gm.ro/category/mexic/

Turismul: Provocări noi, abordări noi

Tendinţele în domeniul turismului sunt în continuă schimbare şi se remarcă nevoia de creare de noi criterii pentru turistul de clasă medie, care este mult mai dificil de satisfăcut prin serviciile de bază. Internetul a revoluţionat modul de informare, crearea parteneriatelor, comunicarea socială şi divertismentul.

În pieţele internaţionale foarte competitive, turiştii bine informaţi şi responsabili sunt exigenţi în privinţa călătoriilor, iar această forţă exercitată pune presiune asupra industriei turistice internaţionale pentru a se schimba şi pentru a se adapta la această nouă generaţie de turişti. Această schimbare presupune o ajustare imediată în abordarea strategică tradiţională a turismului.

O strategie de turism modern se exprimă acum printr-o viziune coerentă şi integrată a dezvoltării sectorului turistic, cu o abordare pragmatică şi proiecte care să îndeplinească cerinţele tot mai mari ale călătorului secolului 21. Principalele obiective sunt: a) creşterea veniturilor totale directe şi indirecte din turism; b) creşterea numărului turiştilor; c) abordarea fenomenului de sezonalitate a destinaţiei (prin introducerea unor forme alternative de turism); d) îmbunătăţirea viabilităţii întreprinderilor turistice; e) îmbunătăţirea experienţei turistice, prin oferirea serviciilor turistice sporind valoarea acestora.

Dezvoltarea strategiei turistice este un proces în trei etape care se bazează pe experienţa călătoriei: înainte, în timpul şi după vizită. Destinaţiile turistice protagoniste pe viitor sunt cele care vor sprijini prin acţiuni viziunea lor de dezvoltare, cu un marketing orientat şi prin crearea unei imagini puternice şi atractive (branding), împreună cu punerea în aplicare a noilor tehnologii şi protejarea mediului, care rămân priorităţi clare. Branding-ul unei destinaţii turistice trebuie să fie parte integrată a unui proiect complet de marketing, care se bazează pe analiza detaliată a cererii şi cunoaşterea profundă a pieţei turistice. O destinaţie turistică cu un brand puternic are mai multe şanse de a fi aleasă din cauza avantajelor în raport cu celelalte.

În turism, pe lângă costul transportului şi calitatea serviciilor, foarte importantă este şi „imaginea”, care oferă cea mai puternică motivaţie. A privi o ţară sau o regiune ca un „brand” care necesită o gestionare adecvată şi durabilă printr-o planificare strategică este, cu siguranţă, primul pas în restructurarea şi îmbunătăţirea competitivităţii in turism.Un rol decisiv în conturarea unei strategii de turism moderne îl are tehnologia pentru promovarea imediată şi eficientă a produsului turistic. Mijloacele media necesită noi modalităţi de comunicare; internetul şi reţelele sociale sunt aliaţi importanţi în promovarea unei destinaţii, generând creşterea cererii – se asigură astfel un nivel ridicat de conştientizare şi totodată managementul situaţiilor de criză. Publicitatea tradiţională nu doar că este costisitoare, dar se dovedeşte şi ineficientă pentru a satisface nevoile actuale şi nu are un impact direct şi interactiv.

În următorii zece-douăzeci de ani se prevede a fi interesant turismul la nivel mondial, cu noi produse şi destinaţii turistice de interes în creştere. Aceasta este o oportunitate unică şi care poate fi exploatată imediat de România, pentru ca turismul să devină coloana vertebrală a economiei.

Ceea ce se schimbă acum în condiţiile crizei economice dar şi prin evoluţia rapidă a tehnologiei sunt factorii de decizie în cadrul politicii turistice. În acest context dificil, deşi criza este ceva cu care trebuie să ne confruntăm, este, de asemenea, o oportunitate de a schimba viitorul.

Articol de de Zikos Konstantinos
Preşedintele Organizaţiei Naţionale Elene de Turism (EOT)

„Succesul este dat de seriozitate, perseverență, curaj și puțin noroc.”

Ovidiu  Cheşcu este unul dintre antreprenorii cu o experienţă vastă în domeniul turismului din regiunea Moldovei, cu o viziune inovatoare asupra dezvoltării acestui domeniu de interes major. Plecând de la o simplă agenție de turism, a ajuns să coordoneze un număr de trei filiale, amplasate strategic în mai multe puncte importante ale oraşului Iaşi. Așa cum spune și sloganul celor de la Corporate Voyage, tot ceea ce fac ei acolo este „ Business&Pleasure” pentru ca orice client care le trece pragul să plece mereu mulţumit.

CRRT IAȘI: Corporate Voyage este agenția de turism pe care dumneavoastră o manageriați, după cum bine știm, cu succes, de acum 3 ani şi jumătate. De la ce a plecat ideea de afacere?

Ovidiu Cheșcu: Ideea de afacere a plecat în primul rând de la experiența adunată în 13 ani de muncă în domeniu și din  dorința de a aduce un “aer proaspăt” în acest areal.

CRRT IAȘI: După cum bine știm, Iașul este un oraș în care concurența pe diverse piețe este destul de acerbă, așa cum se întâmplă în ultima vreme și în turism. Cum de ați îndrăznit să pășiți pe acest „teren minat”? Pe ce v-ați bazat în încercarea de a pătrunde și de a rămâne pe piață?

Ovidiu Cheșcu :“Terenul minat” nu există pentru că sunt convins că este loc pentru toată lumea. Turistul român călătorește din ce în ce mai mult și are nevoie de un sprijin, de  consiliere, de un sfat venit din partea unor profesioniști. De aceea existăm înca pe piață, pentru că în 3 ani și  jumătate, de când am deschis agenția, nu am avut deocamdată situații neplăcute.

CRRT IAȘI: De cele mai multe ori, conceptul de succes este utilizat din diferite perspective. Cum ați defini succesul din perspectiva unui antreprenor?

Ovidiu Cheșcu : Succesul este dat de seriozitate, perseverență, curaj și puțin noroc.

 CRRT IAȘI: Turismul a devenit un domeniu din ce în ce mai „vânat ” în ultima perioadă.După cum spuneam și mai sus, sunteți relativ noi pe această piață. Tocmai de aceea, și din perspectiva dumneavoastră,  care credeți că sunt șansele unui antreprenor novice în această arie?

 Ovidiu Cheșcu : Turismul nu înseamnă doar să vinzi un bilet de avion sau autocar sau un pachet la mare. Turismul reprezintă o permanentă luptă cu timpul, cu ofertele speciale care apar și dispar permanent, cu o analiză permanentă a dorințelor  pieței pentru a o satisface la un raport excelent diversitate/calitate/preț. Cine muncește permanent și este la curent cu noul și vechiul în egală măsură, nu are nici o șansă să piardă.

 CRRT IAȘI:  Mulți vorbesc despre aptitudini sau calități de antreprenor. Care este părerea dumneavoastră în legătură cu această afirmație? A fi antreprenor de succes este „o meserie” care se deprinde sau pe care trebuie să o ai în sânge la fel ca un talent artistic?

 Ovidiu Cheșcu : Calitatea de anteprenor nu cred că se moștenește, sunt convins că se capătă prin experiență și studiu pe măsură. Din punctul meu de vedere, succesul este garantat și în mare măsură de talentul și răbdarea de a-ți menține echipa de colegi unită și pe aceeași lungime de undă cu propria persoană, pentru că valoarea este dată în primul rând de oameni.

CRRT IAȘI: Manageriați o afacere în curs de dezvoltare încă, progresând pe zi ce trece și încercând să oferiți o varietate de oferte și opțiuni pentru clienții dumneavoastră. Cum apreciați viitorul afacerii dumneavoastră?

Ovidiu Cheșcu : Pe lângă perspectivele de turism  on-line – electronic, preconizat de sute de milioane de turiști din întreaga lume, viitorul reprezintă o amplificare permanentă a numărului de turiști proprii de la un sezon la altul ca urmare a calității serviciilor de care aceștia beneficiază. Garantez faptul că un client nemulțumit rămâne pierdut pentru totdeauna, iar un client mulțumit este câștigat și devine un garant în fața grupului de colegi sau prieteni, a calității serviciilor tale.

CRRT IAȘI: Este știut că pentru a ajunge pe culmi înalte și pentru a te menține acolo e nevoie de sacrificii. Care credeți că sunt sacrificiile pe care le-ați făcut și pe care le veți face și în viitor, pentru a obține rezultate din ce în ce mai bune în ceea ce privește afacerea dumneavoastră?

Ovidiu Cheșcu : În domeniul nostru nu cred ca e vorba de sacrificii, ci în primul rând de dăruire. Poți să-ți sacrifici nopțile sau zilele de muncă sau timpul petrecut departe de familie, dar satisfacția lucrului bine făcut, satisfacția entuziasmului cu care turistul te înalță pe culmi înalte, te face să transformi sacrificiul în pură satisfacție.